Din volumul recent - Eu, Pasărea
Păsări
Păsări de lemn,
de vis, de lut, de metal.
Pasărea paradisului.
Păsări de pradă, păsări care nu pot zbura,
pasărea de foc, pasărea de gheață,
pasărea vieții, pasărea morții
pasărea războiului,
pasărea păcii,
păsări vorbitoare,
păsări cântătoare,
păsări înfuriate,
păsări înțelepte,
păsări hoaţe,
pasărea credinței,
pasărea Phoenix.
Păsări, minunate păsări!
Toate-și au cuibul în sufletul meu.
Oare-am fost pasăre în altă viață?
În viața de-acum n-am aripi
dar continui să zbor.
Aripile fiecăruia contează
Suntem născuți să visăm că
avem aripi
cu care putem atinge
creasta propriilor idealuri,
ca privighetoarea zburând
pe cerul primăverii
și care întotdeauna se-ntoarce acasă.
Ne naștem pentru a spera
că singura culoare a lumii este curcubeul
și putem zbura liberi
în oxigenul diversității care ne înconjoară.
Ne naștem pentru a învăța
că negru, alb, maro și sânge
sunt capitole ale istoriei,
oportunități de schimbare.
Libertate, Pasăre-suflet
Libertate, Pasăre-suflet,
ideal ușor de strivit, murdărit,
greu de atins și păstrat imaculat,
flacără, menținută vie de veacuri.
Forța și filosofia ta
transformă gândirea societăților.
Popoarele cotropite, orașele distruse
renasc din cenușă
și se jertfesc din nou în numele tău.
Ideile pacifiste scrise cu sânge
sunt, în testamentul tău, stindardul
lăsat urmașilor moștenire.
Libertate, Pasăre-suflet,
când aripa ta este speranță
tehnologia și artele-nfloresc,
mediul se opune poluării,
imigranții își riscă viața
să ajungă la tine.
Oamenii practică încrezători
statutul de om liber.
Libertate, Pasăre-suflet,
când aripa ta este adevăr,
te văd în zâmbetul oamenilor
dându-și binețe,
în puterea de-a alege
și atrage abundența din Univers.
În virtutea de-a spune NU manipulării,
corupției, nedreptății, negativității.
în virtutea de-a reflecta iubirea,
în Drepturile Omului
când sunt respectate.
Libertate, Pasăre-suflet,
când sunt aripa ta
port culoarea curajului,
zborul tău îmi binecuvântează călătoria.
Iubirea de sine, de semeni,
de Dumnezeu și toată creația
n-are piedici și limite.
Libertate, Pasăre-suflet.
Ne leagă cocorii
Ne leagă cocorii pictându-și călătoriile
pe pânza destrămată a zării.
Orice plecare e începutul revenirii,
un nou capitol în care cuvintele
își pun farduri pe răni,
amăgesc oglinda
și-nvață lecția supraviețuirii pe de rost.
Ochii noștri petrec cocorii
cum dispar la orizont
ca niște semne de punctuație
ori hieroglife luând cu ei nedescifrate taine.
Prea multe întrebări fără răspunsuri
au întins un pod între veniri și plecări,
între speranță și deznădejde.
Tăcerea asurzește pustiul
teatrului antic din noi.
Mi-e dor de diminețile noastre
în care cuvintele scriau versuri de dragoste
cu aburul cafelei, cu aroma pâinii prăjite,
cu dansul privirilor noastre,
cu muzica dintr-un anotimp etern
și cuiburi niciodată părăsite.
Dar ne leagă cocorii
care vin și pleacă și adesea mor
înfometați de călătoriile ancestrale,
lăsând să ne cadă în brațe
noiane de litere și cuvinte
cu și fără sens.
Copie
Pasărea de lut
care stă nemișcată în cadrul ferestrei
poartă particule de materie
din strămoșii noştri,
poartă pulbere din stelele căzătoare,
poartă vibrația aripilor
păsărilor ancestrale.
Pasărea de lut
și-a început cântecul
când era încă pulbere
nemângâiată de degetele aspre
ale olarului modelând
părţi din sufletul lui
după chipul și-asemănarea argilei.
Pasărea de lut cânta
când adia vântul
printre coline.
Colinele din sufletul olarului.
Aripile spiritului
Când sunt pasăre
zbor spre infinit.
Sufletul mi-e plin de aripi.
Când sunt pasăre
n-am nevoie de cuvinte
să-mi strig drepturile,
n-am nevoie de demonstrații
să-mi trăiesc libertatea.
(Teclici, V., Eu, Pasărea, Editura Stef, Iaşi, 2022)
Valentina Teclici
Membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Bucureşti
Membră a New Zealand Poetry Society
Membră a Hawke’s Bay Live Poets’ Society
|
Valentina Teclici 10/1/2022 |
Contact: |
|
|
