Despre Coaxialism, sistemul filozofic al lui Sorin Cerin
Sorin Cerin, Coaxialismul. Coaxiologie, numerologie, neoontologie si neognoseologie, Bucuresti, Editura Paco, 2007, 309 p.
Această carte reprezintă o contributie temerară la filosofia contemporană. Nefiind o simplă sinteză, lucrarea aduce o viziune originală despre adevăr si iluzie, despre absolut si viată. „Ce suntem noi în afară de un vis nebun al unui înger complexat de Sine pierdut undeva în ierarhia numerologiei?” (p.5), se întreabă autorul declansând un captivant periplu filosofic, cu deschidere spre o filosofie a constiintei, contextualism si filosofia mintii, precum si către critică reprezentationalismului si postmodernism.
Lucrarea este structurată în unsprezece capitole. Capitolele pot fi interpretate în triade. Primele trei ar fi o introducere în aria tematică a coaxiologiei. Astfel, primul capitol tratează „Scopul, Ierarhia, nasterea numerologiei si a Factorului Primordial UNU”, cel de-al doilea „Instinctul, Matricea, Ordinea si Dezordinea, Dogma”, al treilea „Starea de fapt, Cunoasterea Deschisă si Cunoasterea închisa, Coaxialismul si Coaxiologia”. Următoarea triada ar fi constituită din interpretarea a trei aspecte ale exemplaritătii umane, prin capitolele „Amprentă si Amprenta Karmică, Genialitatea”, „Iubirea sau Constiinta individuală a Omului” si „Constientizarea sau Cunoasterea în Coaxiologie”. Ultima triada, să zicem, de factură semantica si hermeneutica, se preocupă de „Reflectii asupra filosofiei, Străinul din Om, Dimensiunea Vietii”, „Coaxiologia semantica” si „Adevărul semantic, Cunoasterea Semantică, Oglinda Semantica si Motivul Creatiei”. Capitolul al zecelea, „Ontologia Semantică, Neoontologia Semantica, Semantica Coaxiologica, Structuralizarea Semantica a Matricei Noastre”, valorifica ideile din arhitectonica filosofică precedenta. În fine, ultimul capitol oferă modelari matematice ale ideilor si conceptelor expuse în lucrare, precum si pentru relatiile dintre acestea.
Într-o descendentă ideatică schopenhauriana, nietzscheana si wittgensteiniana, autorul enunta principiile a ceea ce el numeste „coaxialism”:
1. Unica filosofie adevărată este aceea care acceptă ca Omul nu cunoaste Adevărul, deci implicit, nici filosofia;
2. Omul nu va cunoaste niciodată Adevărul Absolut si nici Cunoasterea Absolută, întrucât întreaga lui existentă este axată pe Iluzia Vietii;
3. Orice sistem filosofic sau filosof care va pretinde că spune Adevărul este un mincinos;
4. Coaxialismul este prin excelentă filosofia care NU pretinde că spune Adevărul, dar care acceptă aplicatii care sustin raportarea Iluziei Vietii la Adevăr;
5. Esenta Adevărului consta în reflectarea acestuia la Elementele apărute înaintea sa, cum sunt cele ale Cunoasterii Deschise provenite din Starea de Fapt;
6. Coaxialismul accepta operarea cu opusii opusilor Existentei, cu sau fără a fi necesară raportarea la aceasta, determinând coaxiologia;
7. Fiecare Opus are la Infinit un alt Opus identic cu el;
8. Cu cât un Opus este mai depărtat, adică între el si elementul opozabil sunt intercalati un număr mai mare de opusi, cu atât similitudinile dintre acestia vor fi mai pronuntate, iar cu cât numărul opusilor intercalati între cele două Elemente va fi mai mic, cu atât contrastele dintre acestia vor fi mai pronuntate;
9. Cum putem vorbi de Universe fără substrat în Existenta, putem vorbi de Cunoastere fără substrat în esentă, deci fără subiect;
10. Factorul va fi întotdeauna opusul infinitătii fată de care se va raporta că finit, la fel cum Cunoasterea se raportează la necunoastere si Viata la Moarte. În acceptiune Coaxială, Factorul va echivala cu Dumnezeu, Unicul Creator, dar si Întâmplător fată de lumile sale;
11. În lumile fiecărui Factor Creator si Unic Întâmplător se vor reflecta toti ceilalti Factori Creatori si Unic Întâmplători, sub formă de numere, de la UNU, care este Factorul Primordial, până la un Infinit minus UNU de Factori Creatori si Unic Întâmplători. (p.5-7)
Desigur cineva s-ar putea întreba cum se sustine aceasta cuantică unitară? Dar a ridica la modul serios această întrebare ar însemna să nu întelegem că aici este vorba despre niste modelari sugestive si nu despre surprinderea Adevărului Metafizic (ceea ce ar contrazice tocmai principiile coaxiologiei). Abundenta de majuscule si evidentieri din text vorbesc foarte probabil despre experienta americană a autorului, în acelasi timp evidentiind, cu o anumită ironie, setea pentru absolut, pentru perfectiune, pentru adevăr si pentru idea pură a filosofiilor dintotdeauna. Astfel prin citatul următor, putem în acelasi timp exemplifica observatia mentionată si putem clarifica o idee-columna a lucrării în discutie: „Coaxiologia este filosofia ce poate determina mai în profunzime importanta Factorului (…) – care este si un număr, printre alte aspecte, n.m. – produs de Esenta unui Element al Stării de Fapt Matriceale, de Instinct. (…) Factorul va fi demiurgul care prin propria sa capacitate de constientizare va încadra în sine noi si noi Elemente ale Cunoasterii Închise evaluând, fără să le cunoască în amănunt, si Elementele Cunoasterii Deschise. (…) Omul este un astfel de Factor cu toate că se afla la o scară ierarhică mult mai neînsemnata decât Marii Creatori”. (p.51-2) Autorul ne explica modul coaxial (în cele din urmă, structuralist) de a privi lumea, că amestec paradoxal de bine si rău, de divin si demonic, de uman si rational, ce dă nastere Iluziei Vietii si este sustinut, printr-un feed-back, tocmai de această Iluzie a Vietii. (p.53 sqq) „Nu stii că numai în lacurile cu noroi în fund cresc nuferi?”, întreba, deja într-un mod „coaxial”, Lucian Blaga.
Poezia filosofică eminesciana a iluziei vietii, ca un exemplu, în „Floare albastră” (un motiv romantic, dar si coaxial, care apare si în literatura germană la Novalis si la Leopardi), vorbeste despre mariajul paradoxal al infinitului cu dorintele, despre mariajul paradoxal dintre cunoasterea filosofică, care tinde spre absolut si cunoasterea terestră prin intermediul dragostei, tulburând inima omului, ca factor creator stimulat de iubire. Ca si în literatura sa, Sorin Cerin îmbina valorificarea filosofiei universale cu cea a marilor reusite filosofice romanesti.
Spre ilustrare, cititorul poate să întrevadă străbătând paginile cărtii atât amprente din filosofia lui Schopenhauer – să ne amintim de faptul că omul ca subiect stiutor se cunoste pe sine ca subiect înzestrat cu vointă si nu poate deveni subiect pur al cunoasterii fără ca vointa să dispară, pentru a elimina raportarea la ceea ce am putea dori în privinta sa, deoarece reprezentarea este marcată de dorintă, asa cum reiese din lucrarea sa Lumea ca vointa si reprezentare –, a lui Nietzsche – vezi spre exemplu ideea „Lumea aparenta este singura adevărată; lumea ‘reala’ este pur si simplu o minciună”, din Amurgul idolilor, cap. 3, aforismul 2 – a lui Wittgenstein ÎI – filosofia reprezintă (re)organizarea a ceea ce stim dintotdeauna, iar limbajul este o „activitate”, un „joc” în cadrul unor „forme de viată”, o sumă de fenomene diferite, poate înrudite unele cu altele, dar în feluri foarte diferite.
Cât despre „adevăr” îi putem asocia următorul citat sugestiv din Philosophical Investigations, Oxford, 1953, 9, § 68: „tăria firului nu sta în faptul că o fibră merge de la un cap la altul, ci din suprapunerea a mai multe fibre”. În acelasi timp, ideea de factor creator care se „lupta” cu lumea prin efortul de a smulge adevăruri impartiale si din start paradoxale are ecouri puternice din filosofia misterului asa cum apare în operă lui Lucian Blaga.
Comparatia cu Blaga nu se opreste aici, putându-se identifica magistrale de investigatie în directia cunoasterii luciferice-paradisiace si a cunoasterii închise-deschise, a matricei, a factorului creator etc. Lucrarea se remarca si prin valentele literare, printr-un limbaj filosofic cu o amprentă puternic personalizata si literară, nota distinctivă a unui debut filosofic interesant.
HENRIETA ANISOARA SERBAN
DESPRE SERBAN, HENRIETA-ANISOARA
Membru corespondent Dr., cercetător domeniul filosofie
Data si locul nasterii: 18 septembrie 1968, Focsani, judetul Vrancea
Studii: iulie 1993: diplomă universitară si Master’s. Facultatea de Chimie, Universitatea Bucuresti, iulie 1995: diplomă postuniversitară. Studii aprofundate, cursuri de zi. Facultatea de Stiinte ale Comunicării în Masă si Relatii Publice, Scoala Natională de Stiinte Politice si Administrative, Bucuresti. Comunicare, semn, cod. Iulie 2000: diplomă de licentă. Facultatea de Stiinte Politice, specializarea engleză, Universitatea Bucuresti. The Concept of Nature at Hobbes. Septembrie 2006: diploma de doctor în filosofie, Academia Română prin Programul de doctorat al Academiei Române în filosofia comunicării, tema: Paradigmele diferentei în filosofia comunicării. Modernism si postmodernism.
Activitatea didactică: septembrie 1995 – iunie 1996: asistentă universitară. Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicării, Univ. Bucuresti. Subiectul predat: analiza de continut a discursului politic. Din 2007, lector universitar doctor.
Activitatea profesională: noiembrie 1994– 2003: cercetător, Institutul de Teorie Socială al Academiei Române. Din 2003 – prezent Institutul de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Române, din 2008, CPIII. februarie 2003 – prezent: cercetător, Institutul de Filosofie si Psihologie Constantin Rădulescu Motru al Academiei Române, septembrie 2002 – prezent: traducător autorizat, translator limba engleză autorizat de Ministerul Justitiei, octombrie 1998 – septembrie 2000: cercetător, Institutul Român de Studii Social-Democrate, Analist politic (colab. PUR) octombrie 1997 – 2000: secretară de redactie, Revista de teorie socială a Academiei Române. Octombrie 1997 – 2000 decembrie 1996 – ianuarie 1997: cercetător, The Center for Development and Population Activities, Bucuresti. Analiza de continut a presei scrise.
Activitatea publicistică:
Cărti publicate: Ideologiile reformatoare, Bucuresti, Editura Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Române, 2010. Paradigmele diferentei în filosofia comunicării. Modernism si postmodernism, Bucuresti, Editura Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Române, 2007. Limbajul politic în democratie, Bucuresti, Editura Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Române, 2006. Cartografierea marginalitătii, Bucuresti, Editura Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Române, 2010. Cărti editate: Henrieta Anisoara Serban Constructie si deconstructie în filosofia americană contemporană, volum, co-editor cu Angela Botez si Marius Drăghici, Bucuresti, Editura Academiei Române, 2006, Henrieta Anisoara Serban Matrici filosofice si concepte integrative, co-editor cu Ana Bazac si Marius Drăghici, Craiova, Editura Aius, 2009. Henrieta Anisoara Serban si Răzvan Pantelimon, Dincolo de propagandă: un instrumentar istorico-politic al filmului românesc, coord. Viorella Manolache, Sibiu, Editura Tehno Media, 2011.
Traduceri: Henrieta Anisoara Serban, Richard Wolin (CUNY, City University of New York), Agnes Heller: O teorie despre viata de zi cu zi, traducere, în vol. editat de A. Botez si G. Nagît, Tendinte în filosofia stiintelor socio-umaniste, Seria: „Filosofia stiintei”, vol. 5, Bucuresti, Editura Academiei Române, 2008. Henrieta Anisoara Serban, R.T. Allen, Dincolo de liberalism. Din gândirea politică a lui Hayek si Polanyi, traducere, în vol. editat de A. Botez si G. Nagît, Tendinte în filosofia stiintelor socio-umaniste, Seria: „Filosofia stiintei”, vol. 5, Bucuresti, Editura Academiei Române, 2008. Failed States, Noam Chomsky, Editura Antet 2007. Marile conspiratii ale lumii. De la Planeta X până la Războiul împotriva terorismului, editată de Al Hidell si Joan D’Arc, Editura Antet, 2006. Ambitii imperiale, David Barsamian în interviu cu N. Chomsky, Editura Antet, Bucuresti, 2005. Ironia privată si speranta liberală, traducere a studiului lui R. Rorty’s “Private Irony and Liberal Hope”, Walter Brogan, James Risser (eds.), American Continental Philosophy. A Reader, Bloomington and Indianapolis, Indiana University Press, 2000, în Constructie si deconstructie în filosofia americană contemporană, editat de Henrieta Serban, supervizat de prof. dr. Angela Botez, Editura Academiei, 2005. Activitate redactională: membră a redactiei Revistei de filosofie, Revue roumaine de philosophie a Sectiei de Filosofie Psihologie si Teologie a Academiei Române, membră a redactiei ANNALS AOSR Seria filosofie, psihologe, teologie si jurnalism, membră a redactiei Romanian Review of Political Sciences and International Relations. Afilieri: membru al Clubului UNESCO Societate si Cultură (1995); membru fondator al Societătii specialistilor în relatii publice ARP (1996); membru fondator al Societătii Române de Filosofie (2009), membru asociat CRIFST/DFML (2010) membru al Societătii Mediterana (2010).
Premii: Premiul Constantin Noica al Academiei Oamenilor de Stiintă, 2012; Premiul Constantin Noica al AOSR, 2013.
|
Henrieta Anisoara Serban 9/26/2022 |
Contact: |
|
|
