Pelerinaj cultural – spiritual, Moldova, Ardealul si Tara Romănească
În mod natural, Omul este curios si are dorinta de a întelege cât mai bine Lumea. ,dintotdeauna a existat dorinta de-a cunoaste cât mai mult despre lucrurile văzute si nevăzute, despre evenimente deja petrecute în trecut sau profetite de-a avea loc în viitor, despre situatiile speciale în care s-au aflat înaintasi nostri.
Călătoriile ne învată lucruri, nu doar despre lume si diferitele sale culturi, dar si despre noi însine,interactiunea cu oameni si comunităti din diferite zone ale lumii ne învată să apreciem diferentele si să remarcăm similaritătile ca pe niste revelatii.
A rânduit Bunul Dumnezeu să lucrez într- o institutie de cultură, în Biblioteca Judeteană ''Antim Ivireanul'' Vâlcea, clădirea cu cel mai frumos vitraliu din lume, un loc unde stiinta de carte se îmbină armonios cu posibilitatea de a cunoaste si de a cerceta.
<>...Povestea celui mai vechi judet atestat documentar al României, 15 ianuarie 2020, 04:19 de Daciana Mitrache, adevărul.ro.Nebănuite sunt cărările Domnului, începând cu anul 1995, cel putin de două ori pe an, împreună cu familia Nicolae si Ioana Stefănescu mergeam la mănăstirea Cozia pentru a ne bucura de frumusetea locului, pentru a ne odihni în chiliilie călugărilor cărturari de odinioară ,pentru a ne îmbogăti spiritual cu pildele întelepte ale părintelui staret Gamaliil.Si după plecarea prietenilor dragi ''în tara de dincolo de veacuri'', mi- am păstrat obiceiul de a vizita mănăstirea .La ora actuală, părintele staret, protosinghel Veniamin Luca, „cel care în urmă cu 25 de ani a păsit pragul Mănăstirii Cozia, asezându-se sub povătuirea duhovnicească a părintelui staret Gamaliil Vaida si apoi a părintelui staret Vartolomeu Androni” continuă misiunea cresterii duhovnicesti a vietii monahale „după traditia păstrată de la Sfântul Nicodim de la Tismana”, a spus Înaltpreasfintitul Părinte Varsanufie, duminică, 4 noiembrie 2018. . Aici am înteles multe adevăruri...“Cu cât citesti mai mult, cu atât vei sti mai multe lucruri. Cu cât înveti mai mult, cu atât mai multe locuri vei vizita” (Dr. Seuss).Privind în linistea nopti frumusetea mănăstiri Cozia am simtit o dorintă puternică de a păsi pe urmele înaintasilor nostri, marii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, Justinian Patriarhul si Bartolomeu Mitropolitul.În luna iunie 2020, împreună cu domnul Iustin Duicu , primarul comunei Glăvile, localitatea natală a Mitropolitului Bartolomeu Anania, si sotia domniei sale, alături de doamna Maria Catană , bibliotecar la Bibloteca Publică din comună si sotul acesteia, cu sprijinul domnului Doru Pătroiu si a doamnei Liliana Hodoroagă, cu familia Constantin si Maria Turcu, am pornit la drum într-un pelerinaj cultural- spiritual în Moldova, Ardeal si Tara Românescă.Împodobită în straie de sărbătoare, cu verdele crud al poienilor si pădurilor, cu un albastru de clestar al pârâiaselor de munte, cu mănăstirile si schiturile străbune, România, ''Grădina Maicii Domnului'', este ''minunat de frumoasă'' cum spunea odinioră Alexandru Vlahută.După ce ne- am adăpat setea de cunoastere si de credintă la mănăstirile binecuvântate din Bucoviana, prin bunăvointa părintelui staret Gabriel, am rămas peste noapte la Sfânta Mănăstire Râsca.Mai putin cunoscută, nefiind inclusă în circuitul turistic,...<Între anii 1611-1617, marele vornic Costea Bacioc, împreună cu sotia sa, Candachia, si cu fiica lor, Tudosca, prima sotie a domnitorului Vasile Lupu, îsi va dărui o foarte mare parte din avere pentru refacerea complexului monahal de la Mănăstirea Râsca.Vornicul Costea a adăugat vechii biserici, precum citim în pisania de deasupra intrării sudice, un pridvor masiv, dublând astfel capacitatea interioară a acesteia. În anul 1844, domnitorul Mihai Sturza îl surghiuneste pe marele istoric Mihail Kogălniceanu la Mănăstire. Aici, marele istoric a stat închis vreme de sase luni, într-o cameră din turnul clopotnită>>...www.crestinortodox.ro,de Teodor Danalache.,Frumusetea si istoria sfântului lăcăs ne sunt povestite în frumosul grai ''moldovinesc'' de părintele staret Gabriel care ne-a impresionat cu vorba dulce si ospitalitatea tipic românească.Slavă Bunului Dumnezeu pentru astfel de oameni minunati , slujitori devotati.Plecăm mai departe după slujba de la primele ore ale dimineti si după binecuvântarea părintelui Gabriel.Drumul până la Mănăstirea Piatra Fântânele, următorul obiectiv, a fost o adevărată încântare si desfătare pentru călătorul iubitor de natură, peisaje desprinse din povesti,munti si văi cu serpentine spectaculoase, ici , colo câte o casă cu pridvor si muscate la fereastră, grădini pline cu trandafiri înforiti în nuante si culori diferite, un tărâm de vis.Revederea cu maica staretă Pamfilia este plină de emotie si bucurie.Despre Mănăstirea Piatra Fântânele, locul unde se zideste vesnicia, domnul Dumitru Manolache ne spune în ziarul ''Lumina'', din 21 Feb, 2020 ..''Există un loc unde poti vedea cum vesnicia se zideste timid în succesiunea zilelor si linistea se naste din suierul viscolului. Un loc ca o taină, spre care tot urcă zilele, noptile, cu stelele lor, cerul si omul locului ce-si poartă viata, după propria-i busolă, prin prezentul nostru rătăcit. În acest „pas” de lume, cu chip de cruce, numit Tihuta, Ardealul se îmbrătisează cu Bucovina ca doi crestini ducând cosurile de pască la sfintit în noaptea de Înviere. Aici, la 1.200 m, pe o stâncă din Piatra Fântânele, îi asteaptă, de aproape un veac, Mănăstirea „Nasterea Maicii Domnului”....Maicile de la Piatra Fântânele văd, cum ne mărturiseste maica staretă Pamfilia, „cu bucurie lumea de dincolo de zidurile mănăstirii. Când cobor în oras, mă asez pe o bancă si privesc oamenii. Unii sunt atât de frumosi, dar altii foarte tristi, zbuciumati si îngândurati. Plaiurile acestea mioritice te obligă însă să te bucuri de tot, să te simti un privilegiat. Avem în biserică o carte pentru vizitatori, în care cei care ne trec pragul lasă însemnări. Unii scriu: «Doamne, cât este de frumos aici! E mai aproape cerul!» Eu cred că depărtarea de Biserică si înstrăinarea de Dumnezeu este cel mai mare pericol pentru lumea noastră. Eu sunt din Suceava si îmi amintesc cu atâta drag de părintii mei si de felul cum mă învăta mama să mă închin în biserică, să stau la rugăciune lângă ea în casă, în fata icoanelor. Îmi amintesc bratele ei pe care îmi asezam capul când îmi vorbea despre Doamne-Doamne. Iar eu întindeam mâna si o întrebam: «Mamă, unde este Dumnezeu?» Si mama îmi spunea: «Draga mea, si-n degetul tău mic este Dumnezeu, si asta să nu uiti niciodată!» Sunt multi copii care astăzi nu au aceste bucurii. De aceea, suferim si ne pare rău. Sunt foarte sigură însă că băietii si fetitele de care noi avem grijă vor purta cu ei prin lume imaginea cerului si a stelelor pe care ei le văd aici. Sunt foarte sigură de lucrul acesta, pentru că stiu ce duc cu ei din mănăstire în familiile lor. Vin părintii si ne spun că acum îsi fac si ei rugăciunea la masă, pentru că o spun copiii lor, cum au învătat la noi, unde îsi petrec săptămâna”, ne mărturiseste maica staretă.Din acest loc, unde vesnicia se zideste timid în succesiunea zilelor si linistea se naste din suierul viscolului, lumea si cerul se văd altfel. Aici, până si moartea îsi anulează atributul si se face poveste. Altfel cum ar fi spus vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania la primul hram al mănăstirii rectitorite, în 1995: „Ce frumusete dumnezeiască! Este atât de frumos încât, dacă ai muri aici, nici nu ti-ai da seama când ai trecut în Rai!”Ca orice mănăstire de maici si cea de la Piatra Fântânele are un duhovnic, părintele-călugăr Gavril Hort, venit aici de la mănăstirea Nicula: „Când m-a trimis aici Înaltul Bartolmeu mi-a zis că mă trimite în rai, că si aici ca si în rai, nu stii când mori, asa e de bine", spune protosingerul Gavril Hort. Si el face de toate, iar acum conduce santierul pentru ridicarea unei noi biserici, cea veche devenind neîncăpătoare pentru multimea de credinciosi ce vine din localitate dar si din satele sucevene aflate pe granita cu judetul Bistrita-Năsăud.După ce ne cazăm si ''ne tragem sufletul'', maica staretă ne anuntă bucuroasă că slujba de a doua zi a fi oficiată de un sobor de preoti în frunte cu Preasfintitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord.Pentru mine surpriza este imensă, am văzut câteva interviuri cu domnia sa, am citit că în perioada 1998-2003 a fost secretar de cabinet al ÎPS Părinte Arhiepiscop Bartolomeu al Vadului, Feleacului si Clujului si doream să- l cunosc, mă impresionase chipul său blând si smerit, vocea caldă, cunostintele vaste si recunostinta ce o purta marelui ierarh vâlcean.Cu noi este Dumnezeu, cu al Său har si cu a Sa iubire de oameni, după Sfânta Liturghie ce a făcut să vibreze inimile tuturor, după ce a prezentat publicului delegatia de la Vâlcea, după ce a binecuvântat pe toti cei prezenti, părintele s-a asezat la masă alături de noi.Cu o modestie specifică oamenilor de valoare, a vorbit cu emotie si evlavie de părintele Mitropolit Bartolomeu Anania, multe si frumoase sunt momentele petrecute în preajma marelui ierarh, toate acestea vor fi subiectul unui amplu material pe care Preasfintitul Macarie îl va scrie pentru a prefata lucrarea dedicată comunei Glăvile.<>....Episcopul Europei de Nord, PS Macarie, a împlinit 42 de ani, de Vlad Părău, 10 mai 2019,www activenews.ro.''Să ne iubim unii pe altii, asa cum ne-au iubit părintii si strămosii nostri, care ne-au lăsat o mostenire de cinste, plătită cu sânge”, spune adesea părintele Macarie.După clipele frumoase si binecuvântate petrecute la Mănăstirea Piatra Fântânele plecăm spre Vâlcea natală. În timp ce delegatia de la Glăvile se grăbeste spre casă eu mă hotărăsc să poposesc două zile la mănăstirea mea de suflet, Cozia. Seara, alături de interpreta de muzică populară Tatiana Mărcoianu si de părintele staret, Veniamin Luca deapăn firul evenimentelor frumoase petrecute în Moldova si Ardeal.Ca urmasi ai marilor ierarhi vâlceni, Justinian Patriarhul si Bartolomeu Mitropolitul ne-am adăpat setea de cunoastere si dorinta de a călători în locuri binecuvântate, în lăcasuri de rugăciune, păstrătoare a traditiilor si a credintei strămosesti, în mănăstirile din ''Grădina Maicii Domnului''.Peste tot am fost primiti cu mare bucurie si emotie, tineretea monahilor si monahiilor, priceperea si dăruirea slujirii lui Dumnezeu, ne- au impresionat profund.Viata si activitatea marilor ierarhi vâlceni pe ''Ogorul Domnului'' este la fel de cunoscută si apreciată peste tot pe unde pasii ne -au purtat.Părintele staret Veniamin Luca ne povesteste că a fost martor la câteva dintre vizitele întreprinse de Mitropolitul Bartolomeu la mănăstirea Cozia. Venea mai mult pentru tratament la apele termale din zonă însă cea mai parte a timpului scria si studia.Când toată lumea s- a retras pentru odihnă, mă strecor pe pridvor si privesc cerul plin de stele , luna argintie ce învăluie într- o maramă strălucitoare turla mănăstiri,întind bratele spre cerul senin si multumesc Bunului Dumnezeu pentru clipele minunate si oamenii deosebiti întâlniti în acest pelerinaj binecuvântat. Slavă tie, Doamne! Slavă tie!
Zenovia Zamfir
|
Zenovia Zamfir 9/14/2022 |
Contact: |
|
|
