Omagiu profesorului Vasile Pușcaș la 70 de ani
Istorici clujeni și din alte centre universitare, dimpreună cu numeroși reprezentanți de peste hotare, și-au dat mâna spre a alcătui un volum aniversar prof. acad. Vasile Pușcaș, la împlinirea vârstei de 70 de ani, volum tipărit de Editura Academiei în colaborare cu Centrul de Studii Transilvane.
A rezultat o carte de proporții impresionante, de peste o mie de pagini, însumând semnăturile a 70 de colaboratori. Tematica volumului a fost una generoasă și anume Români și România în context european, volum precedat de o Tabula gratulatoria și de un Cuvânt înainte, aparținând lui Ioan Bolovan și Melaniei-Gabriela Ciot, care au subliniat, pe scurt, meritele științifice ale sărbătoritului.
În acest sens, se cuvine a fi remarcate contribuțiile Diplomatului, Profesorului și Negociatorului, puse în lumină de Aurel Codoban și de laudațiile semnate de Lazăr Comănescu, Bogdan Mazuru și Simona Mirela Miculescu, reliefând, cu toate, meritele aceluia care a dus țara noastră în UE și NATO, dar și la afirmarea rolului Centrului Cultural Român din New York și la bogăția de idei a cursurilor de integrare europeană de la Facultatea de Studii Europene a Universității clujene.
Preocupările științifice de tip interdisciplinar s-au înmulțit în mod considerabil pe parcurs, făcând din munca sa un reper de corectitudine și exemplaritate. Seria contribuțiilor la volum este deschisă de Ioan Aurel Pop și Alexandru Simon cu titlul Crusader Moldavia between Bosnia and Crimea, urmată de aceea a lui Florian Dumitru Soporan despre Cristianitas sau Europa Statelor și de alte două, punând în valoare două mari personalități ale țării noastre, Titulescu (Dorina N. Rusu) și Iorga (Gheorghe Cliveti), având ca efect abordări calitative în disciplinele socio-umane (Alina Branda).
Un important tronson al lucrărilor vizează domeniul diplomatic, așa cum sunt contribuțiile semnate de Paul W. Meerts, care a urmărit cu interes sporit întreg parcursul procesului de negociere al țării noastre, Teodor Meleșcanu, care și-a axat investigația pe Diplomația în lumea globalizată, iar Emil Hurezeanu a optat pentru aserțiuni privitoare la civilizația și ordinea internațională.
Deschideri importante de ordin interpretativ și documentar sunt aduse de lucrările semnate de Melania-Gabriela Ciot, Ștefan Tinca (despre cei 15 ani parcurși), Radu Albu Comănescu (diplomația căilor multiple), Tudor Salanțiu (modelele căilor regionale), Manuela Marin (problema păcii), Iordan Gheorghe Bărbulescu (viitorul Europei), Ioan Horga (raportul dintre resursele interne și externe), Mircea Brie (parteneriatul estic), Aurel Petrencu (războiul ruso-ucrainean), Gheorghe Iacob (România anului 1918), Narcis Dorin Ion (prințul Carol și aventura Odesa), Rudolf Gräf și Mihaela Bedecean (șvabii bănățeni), Dumitru Preda (ofensiva bolșevică în Europa), Francesco Guida (Italia și Legiunea arh. Sf. Mihail), Istvan Csucsuja (probleme de istorie în revista „Cultura”), Valentin Orga (relația Rebreanu – S. Bornemisa), Sorin Șipoș și Roxana Ivașca (revista „Revue de Transylvanie”) etc.
O altă importantă secțiune de colaborări se raportează la lucrări de istorie cu problematică punctuală, abordând aspecte mai puțin cunoscute, pe care le tratează cu intenția de epuizare documentară. Vom avea, astfel, texte privitoare la masoneria interbelică (Veronica Turcuș), la elitele bihorene interbelice (Gabriel Moisa), la modernitatea economică în România (Mircea T. Maniu), la reformele agrare în România (Iosif Marin Balog), la colonizările din jud. Satu Mare (Claudius Porumbăcean, Florin Pop), la istoria Bistriței (Adrian Onofreiu), la muncitorimea minieră din Valea Jiului (Ludovic Bathory), la recentul plan de redresare și reziliență (Gabriela Drăgan), dar și la situația criptomonedelor, moștenirea Trianonului, Trianonul și frustările maghiare, tratativele sovieto-române din 1932, armata română și cedările teritoriale la 1940, problema schimbului de populație în interbelic, România la conferința păcii de la Paris din 1946, problema Transilvaniei la Conferința de Pace, cecenii și cerchezii văzuți de românii transilvăneni, aspecte ale războiului național din 1848, viața politică transilvăneană în 1863, învățători români de la granița româno-maghiară între 1863-1918, congresul naționalităților din 1895, Clujul anului 1904, gărzile Iuliu Maniu și sumanele negre, procesele politice ale minorității germane din România comunistă, dosarul energetic nuclear secret al României, publicitatea europeană între 1960-1970, profesorul C.S. Lewis în România, Mircea Țoca în calitatea sa de lector de limba română la Universitatea din Los Angeles, un itinerar cultural (prin intermediul caselor memoriale) închinat unor disidenți anticomuniști din România, rolul comunității elene de la Cluj și chiar aspecte ale istoriei și aventurii jocului numit „Caritas” la Cluj și ale legăturilor acestuia cu publicația „Mesagerul transilvan”.
Bogăția, diversitatea și varietatea subiectelor este extraordinară și ilustrează cel mai bine conceptul de „istorie în mers”, deoarece multe dintre temele abordate privesc lumea contemporană. Prin intermediul lor aflăm mai multe despre legăturile noastre cu străinătatea (a se vedea rolul și importanța burselor Fulbright pentru România, în 1979 înregistrându-se performanța de a avea 38 de lectori români în SUA, ca în 1989 să mai avem doar două). În același sens s-au îmbogățit și datele privind relațiile orașului nostru cu Grecia, aici, la Cluj, ființând o vreme o filială a Uniunii Elene din România, una din cele 24 de unități teritoriale întemeiate după evenimentele din decembrie 1989.
În concluzie, prin bogăția și varietatea studiilor puse în circulație de recentul volum omagial Vasile Pușcaș, acesta poate fi socotit un gest științific de aleasă calitate, unul dintre actele majore ale răspunsului pe care intelectualii români, și în special membrii Centrului de Studii Transilvane, l-au dat la provocările momentului.
Mircea POPA
făclia.ro
|
Mircea Popa 8/29/2022 |
Contact: |
|
|
