Strigături cu- mpunsături
Comisia Europeană a (mai) aprobat trei insecte pentru alimentația publică
Greieruș, lăcustă și molete,
Noile-n UE delicatese:
De parfumul lor te-mbeți sticlete,
Iar de preț – ochii din cap îți iese.
Casus belli
Pentru ce delict de pe maidan
Rușii pe ruteni îi pedepsesc?
Deliciosul borș ucrainean
Îi stătuse-n gât celui rusesc.
Schimbare de exponate în capitalele europene
Tancului „liberatoriu”
(Nu l-ar ocoli rugina!)
Îi ia locul, meritoriu,
Cel distrus în Ucraina.
Reacția Kazahstanului la închiderea conductei de petrol spre țările Europei de către Rusia
Nici n-a-nchis țarul conducta
De petrol kazah spre ÚE,
C-au și prins să spargă cucta
Sancțiile bătute-n cuie.
RM: între Est și Vest
Candidată-n ÚE pe-apucate,
Îi dau ghes investitori din Vest,
Doar că – licitațiile trucate -
Le câștigă-n draci tot cei din Est.
Ori e laie, ori bălaie? (În legătură cu acceptarea statutului de candidată în UE pentru RM)
Unii-ar vrea, ca luciole,
Și-n UE, și-n CSI.
Nu poți, oricât ți-ai dori,
Sta cu fundu-n două iole.
Asistență din partea partenerilor occidentali pentru armata moldovenească
Se-narmează, cerebrală,
Armata Națională.
De fapt, nu se înarmează,
Ci doar se ... modernizează.
Capitularea ucrainenilor – condiția Kremlinului pentru începerea negocierilor de pace
Cinic, rușii-ar vrea să-ngenuncheze
Un popor și-o țară de eroi.
Cum să ceri, dar, să capituleze,
Când tot ei ne spun că nu-i război?!
Un mare dregător despre „delictul” presei de a fi dezavuat proiectul Legii privind siguranța națională
Au furat - și știm noi cine! – chiar din seif un draft de lege,
Bun prilej să mai bârfească pe la colț Securitatea,
Doar că pohta ce-au pohtit-o: limbile să mai dezlege –
Le-o va stinge-o calda lege ce condamn’ ostilitatea.
Fără coadă nu putem trăi
Coadă la ulei, la lapte,
La răbdări prăjite, coapte,
Iar de azi ni-i dat să fie
Coadă la președinție.
Bravii noștri miniștri în așteptarea (i)evaluării
Se cutremură-n fotolii ca-ntr-o navă-n naufragiu.
Unii boțmani, slabi de înger, șortul și l-ar fi udat.
Proiectata atestare-i concepută ca ravagiu:
Prim-ministrul vrea să-i radă fără spumă: pe uscat!
Din bunăvoința prim-ministrului, remanierea unor miniștri se (mai) amână
Șapte luni i-a tot tocat
Că-i va rade pe uscat.
Câte-i va pisa tot el
Că-i va tunde brebenel?
În loc să se implice, așteaptă mană cerească
În lume scade prețul la petrol.
De ce nu și la pompă – la benzină?
Ministrul energiei, natantol,
Speranța-și pune-n Pronia divină.
Ministrul educației constată de pe margine că învățământul eșuează fără meditații
Poate, nu-și au rost în școală
Nechemații profesori.
N-ai putea s-o faci normală:
Numai din meditatori?!
Din septembrie, în educație va curge lapte și miere
Ministru-mparte pe moșia lui
Salarii ca din cornul abundenței.
O singură-ntrebare excelenței:
Dar banii curg, promiși, din sacul cui?
Dar în primul mandat?
Decât să ne spui ca la profani,
Șmecheruș fățarnic și ciufut,
Ce-o să faci în următorii ani,
Nu mai bine-n primii – ce-ai făcut?
Furnizorii de energie își compensează „pierderile” artificiale sub formă de ajutor de la stat
Furnizorii au umflat
Prețul cât le-a cășunat.
La cei casnici plafonat,
Ei mulg restul ... de la stat.
Ieftin, scump – profit să iasă!
Șmecherii din energie din structurile de stat
O vând vara pe nimica prin băieți de la privat,
Care iarna, la nevoie, vor plăti pe ea-ntreit.
Fraieri, noi, din greu, factura. Lor – profitul nesimțit.
Cine și cum resimte plafonarea prețului la benzină (numai pentru trei luni)?
Plafonând azi prețul la benzină,
Cel mai mare, nu cel care-a fost,
Statul ți-a dat câți lei la chenzină
Și câți sie să-și mai facă-un rost?
Murim de frig la iarnă, dar suntem în pas cu moda
Noi, în plină criză energetică,
Ne dezicem de termocentrale,
Pe când nemții, -n sminta lor eretică,
Le socot c-ar fi atemporale.
Unor judecători care, contrar legilor în vigoare, consimt căsătoriilr între minori
Dacă n-aveți argumente
C-a fost abuzat minorul,
N-o fi mai logicamente
Să legitimați ... staborul?
Tot românul cu mașina sa
Chiar de crește prețul, spânul,
La benzină, motorină,
Cât de amărât, românul,
Tot își cumpără mașină.
Cum să întinerim populația României fără a îmbunătățicondițiile de trai (în opinia unor părerologi de la noi)
Pleacă tineretu-n lumea mare?
Am ajuns o țară de bătrâni?
S-acceptăm curbeți pe val călare
Și vom fi mai tineri ca români.
De la mărire la cădere nu-i decât un pas
A/l-au demisionat,
Brusc, (pe-) al doilea om din stat.
Din fost prim, azi - nedorit,
Ba și ultimu-n partid.
Cât mai există buni cârpaci
Coate goale fug la vale?
Le opresc, tăind din poale.
Prețul, șui, o ia din matcă?
De la șold mai taie-o platcă.
(Nici vetust, nu se dezminte
Anteriul lui Arvinte).
Un asistat social și o pensionată retribuită conform principiului contributivității
Toată viața greierașul
A cântat cu fluierașul.
Asistat azi, irmilicii
Îi bat pensia furnicii.
Când nu-i este permis nici boului, nici lui Jupiter
Șeful Auto acuzat
De viteze interzise,
Când va fi eliberat,
Cine ne-o mai da permise?
Spolocánie
I-a făcut cheful metresei:
Au tras bine la chiolhan.
Nefiind nici ora mesei,
Îl taie la ramazán.
Metamorfoză
Umblă moșul ca o rață
Prin piață de dimineață,
Dar la fete nu-i imun:
Cum le vede, e păun!
Păzea la tejghea!
Doi haidăi spre-o țintă cată
Cu năravuri de golan:
Primu-a pus ochii pe fată,
Cel de-al doilea – pe gherdan.
Manechin feminin
Picioroange, șolduri dune –
Totu-și pune în valoare,
Numai mintea nu și-o pune:
Mintea n-are căutare.
Punga, funga și (iar) strunga
Bucălaie se alúngă
Ca să-i treacă larg prin pungă.
Mai dezleagă, nene, punga,
Dacă vrei să-ți crească strunga.
Un necaz nu vine niciodată singur
A venit o viitură
Și-a intrat în iezătură.
Peste pupăză colac:
Au murit toți peștii-n lac.
La cel sărac și mâța-i chioară
Toată lumea-l ocolește,
Nu dă pe el nici o za,
D’aia nu te miri, firește,
Că-i cam cântă pupăza.
Gura satului
A-ncercat cu mulți s-o lege:
Alcalíni mai, mai sulfúrici...
Nici cu ăsta, se-nțelege,
N-o să prindă prea mulți purici.
Calmul de dinaintea furtunii
Momentan apele-s calme,
Lumea stă să prégete.
El o poartă doar pe palme,
Ea pe el – pe degete.
Probă sigură
Muncește-n sudoarea frunții.
Crezi c-o să răstoarne munții?
Pune-i, frate,-n cap potcapul
Să vezi cât îl duce capul.
Ai să dai seama, băiete!...
Cum veni târziu acasă,
Tat-so își ieși din piele,
Și-așa, pe nepusă masă,
Îl luă la rapanghéle.
Lung e drumul și cotit
După ce, spunând povești,
O-ntorseși ca la Ploiești,
În sfârșit, mai vii de-acasă,
C-o fi tunsă, c-o fi rasă.
Lucru de mântuială
A ascuns praful sub preș,
A pus apa-n fedeléș,
A scos rafturile-n hol.
Mai în scurt, a dat rasól.
Semn de-ntrebare? Nu, de exclamare!
Moș Leon la drumul mare,
Cocârjat semn de-ntrebare,
Cum vede câte-o băbuță,
Cum se-ndreaptă săbiuță.
Nicolae MĂTCAȘ
Expediate pe 18.07.2022.
|
Nicolae Mătcas 7/18/2022 |
Contact: |
|
|
