Comunicat de presă la finalul participării Presedintelui României la submitul NATO de la Madrid
Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, în perioada 28-30 iunie 2022, la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Madrid, Regatul Spaniei. Summitul Alianței Nord-Atlantice a fost cea de a treia reuniune de vârf a Organizației din acest an, dar prima cu caracter regulat, primele două, din 25 februarie și 24 martie, cu caracter extraordinar, fiind convocate în contextul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia.
Programul Summitului a inclus trei reuniuni ale Consiliului Nord-Atlantic și activități cu o încărcătură simbolică și practică.
Președintele României a participat, miercuri, 29 iunie, la prima reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic, la nivelul șefilor de stat și de guvern, care a abordat invazia militară a Rusiei împotriva Ucrainei și implicațiile pe termen lung în plan regional, euroatlantic și global. În cadrul acestei reuniuni, au fost adoptate Noul Concept Strategic al NATO, Declarația Summitului, măsurile pentru consolidarea și eficientizarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic și a fost decisă intensificarea sprijinului pentru Ucraina și alți parteneri - Republica Moldova și Georgia.
Tot la data de 29 iunie, Președintele Klaus Iohannis a participat la cea de-a doua reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern, cu participarea șefilor de stat și de guvern din Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia și a Președinților Consiliului European și Comisiei Europene. Liderii din statele membre NATO au discutat, împreună cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, provocările și amenințările globale, inclusiv asertivitatea unor actori autoritari, printre care și China, precum și articularea unei poziții comune față de aceștia, cu accent pe obiectivul prezervării și consolidării ordinii internaționale bazate pe reguli.
În continuare, Președintele României a luat parte joi, 30 iunie, la cea de-a treia reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern dedicată provocărilor și amenințărilor din Vecinătatea Sudică. În cadrul acestei reuniuni, au fost abordate progresele în lupta contra terorismului, modalitățile de asigurare a securității alimentare și răspunsul la alte provocări provenite din Vecinătatea Sudică a Alianței, precum și posibilitățile de sprijin aliat pentru capacitățile de apărare ale partenerilor din Sud.
În cadrul Summitului, șeful statului român a participat, în seara zilei de 29 iunie, la dineul transatlantic oferit de Premierul spaniol Pedro Sanchez, iar în dimineața zilei de 30 iunie, la ceremonia de semnare a Scrisorii de angajament privind Fondul de Inovare al NATO, care corespunde aprobării, de către liderii la nivel înalt, a Cartei acceleratorului pentru inovare în domeniul apărării (DIANA).
În discuțiile în format aliat ale Summitului, Președintele Klaus Iohannis a salutat reflectarea, în Noul Concept Strategic, în mod realist, a situației actuale de securitate, plecând de la recunoașterea Rusiei ca amenințare principală directă la adresa NATO, precum și menționarea, pentru prima dată într-un concept strategic, a importanței strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Totodată, Președintele României a subliniat importanța fundamentală a deciziilor privind consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în măsură să răspundă situației de securitate regionale actuale.
În intervenția sa în cadrul celei de-a doua sesiuni de discuții aliate, Președintele Klaus Iohannis a salutat prezența la Summitul NATO de la Madrid a partenerilor globali care împărtășesc o viziune comună și a reiterat, și cu acest prilej, necesitatea consolidării politicii de parteneriate a Alianței Nord-Atlantice, precum și a continuării acțiunii unitare, aspecte de importanță deosebită, mai ales în contextul actualelor provocări și amenințări fără precedent la adresa securității și a ordinii internaționale bazate pe reguli.
Președintele României a evidențiat implicațiile globale ale agresiunii ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei și efectele acesteia asupra stabilității regionale și globale, în plan umanitar, economic, energetic, precum și în ceea ce privește securitatea alimentară, cu impact asupra tuturor partenerilor care împărtășesc aceleași obiective și valori ai NATO (like-minded partners), inclusiv a celor din regiunea Asia – Pacific, precum și a statelor din Vecinătatea Estică și cea Sudică a NATO.
Șeful statului a accentuat contribuția semnificativă a țării noastre la sprijinirea Ucrainei pe plan umanitar și prin măsurile luate pentru diminuarea riscurilor legate de securitatea alimentară. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat susținerea acordată de România în cadru aliat partenerilor celor mai vulnerabili la amenințările Rusiei, în special Republica Moldova și Georgia, în vederea creșterii rezilienței acestora.
Președintele României a salutat deciziile adoptate de liderii aliați privind acordarea unui nou impuls parteneriatelor, prin accelerarea sprijinului politic și practic pentru parteneri, calibrate la nevoile și specificul fiecărei țări.
În context, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat deschiderea României de a se implica activ în implementarea pachetelor de asistență pentru aceste state și a evidențiat contribuția semnificativă a țării noastre în sprijinul acestora.
Președintele României a reiterat, și în acest context, sprijinul ferm al țării noastre pentru politica NATO a „Ușilor Deschise”, salutând deblocarea procesului decizional cu privire la aderarea Finlandei și a Suediei la Alianța Nord-Atlantică, demers pe care România l-a susținut în mod constant și pentru care a întreprins demersuri multiple la nivel diplomatic. Astfel, Președintele României s-a referit, în intervențiile sale, la impactul pozitiv al viitoarei extinderi a NATO pentru securitatea Flancului Estic al NATO în totalitatea sa.
În ceea ce privește discuțiile privind provocările și amenințările din Vecinătatea Sudică, abordate cu precădere în contextul celei de-a treia reuniuni formale aliate, Președintele Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul activ al României pentru consolidarea și aprofundarea cooperării cu partenerii, atât cu cei din Vecinătatea Estică, cât și cu cei din Vecinătatea Sudică. Președintele României a evidențiat, și în acest context, acțiunile maligne ale unor actori terți în Vecinătatea Sudică, precum și impactul acestora asupra obiectivelor și intereselor Alianței și, în acest sens, a pledat pentru sprijinul intensificat al NATO în vederea consolidării capacităților partenerilor și a subliniat că regiunea Mării Neagră a fost și continuă să fie o platformă de proiectare a puterii de către Rusia în Orientul Mijlociu, Africa de Nord și regiunea Sahel.
În acest context, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat sprijinul constant al țării noastre pentru un angajament sporit al Alianței pentru partenerii sudici și pentru implicarea în continuare a NATO în eforturile internaționale de combatere a terorismului, având în vedere că acesta este în continuare una dintre principalele amenințări la adresa securității euroatlantice.
Șeful statului a pledat pentru sprijinul intensificat al comunității internaționale și importanța unității în vederea sprijinirii celor vulnerabili la fragmentarea lanțurilor de aprovizionare de pe piața alimentară, în special partenerii din sud, și a asigurat cu privire la implicarea activă a României pe această dimensiune.
De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reafirmat susținerea României pentru cooperarea NATO cu Uniunea Europeană, salutând nivelul fără precedent de interacțiune și cooperare practică între cele două organizații.
În context, Președintele României s-a referit la semnificația solidarității și complementarității dintre cele două organizații în acordarea de sprijin Ucrainei, afirmând, totodată, că România susține adoptarea, cât mai curând, a unei noi Declarații Comune NATO – UE, care să evidențieze abordarea comună în gestionarea acestei crize.
În intervențiile sale, Președintele României a evidențiat și importanța consolidării rezilienței și a răspunsului la amenințările cibernetice și hibride, precum și a inovării în domeniului tehnologiilor, pentru adaptarea Alianței la provocările viitorului. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a exprimat interesul țării noastre de a rămâne conectată la evoluțiile din acest domeniu, în spiritul profilului activ care a consacrat România încă de la aderarea la structurile euroatlantice.
Pentru România, Summitul la care a participat în mod activ Președintele Klaus Iohannis a avut o importanță deosebită, din perspectiva deciziilor fundamentale care consolidează securitatea și apărarea pe Flancul Estic al NATO și în regiunea Mării Negre. Aceste aspecte corespund tuturor obiectivelor urmărite de România la acest moment de reper în istoria Alianței, care au fost îndeplinite în totalitate.
Astfel, la Summitul de la Madrid au fost adoptate decizii istorice pentru Alianța Nord-Atlantică, cu un caracter transformator, menite să răspundă necesităților de apărare generate de actualul context de securitate.
Prin deciziile luate cu acest prilej, care sunt de natură să facă din Alianța Nord-Atlantică o organizație mai puternică, mai eficientă și mai prezentă la nivel internațional, inclusiv prin demersurile de adaptare și modernizare a Alianței, a fost reconfirmat caracterul NATO de cea mai de succes alianță politico-militară din istorie.
Rezultatele acestui Summit consolidează și eficientizează Alianța din perspectivă politică, militară, funcțională și tehnologică reconfirmând, în același timp, unitatea și solidaritatea aliate, inclusiv parteneriatul transatlantic.
Unul dintre rezultatele de importanță fundamentală ale Summitului a fost adoptarea Noului Concept Strategic al NATO, document programatic care cuprinde prioritățile NATO pentru cel puțin următorul deceniu, adaptate realității actuale de securitate. Totodată, acest document evidențiază apărarea colectivă drept sarcina fundamentală a NATO, alături de relația transatlantică și stipulează în mod clar că Rusia reprezintă cea mai semnificativă şi directă amenințare la adresa securității NATO, aspect sprijinit în mod consecvent de țara noastră, România fiind primul stat aliat care a susținut necesitatea unui nou document programatic Aliat.
Declarația politică a Summitului, precum și pachetul consistent de decizii privind consolidarea și eficientizarea posturii de descurajare și apărare, intensificarea parteneriatelor NATO și sprijinul consolidat pentru partenerii vulnerabili, inclusiv din Vecinătatea Estică, marchează o nouă etapă în adaptarea NATO la contextul de securitate actual, în vederea asigurării securității regiunii transatlantice. Pe același palier, reuniunea la vârf a constituit un reper în vederea adaptării capacității de răspuns a Alianței față de provocările tehnologiilor emergente și disruptive dezvoltate de actori statali și non-statali, inclusiv prin semnarea Scrisorii de angajament privind Fondul de Inovare al NATO.
Reuniunea la nivel înalt a marcat și deblocarea procesului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, demers susținut în mod activ de România, în cadrul sprijinului ferm pentru politica NATO a „Ușilor Deschise”.
De interes fundamental pentru România a fost și stabilirea unui cadru care asigură parametrii unei posturi capabile să răspundă eficient tuturor amenințărilor. Alianța a decis, în contextul evoluțiilor dramatice de securitate din Ucraina, să consolideze pe termen lung postura aliată de descurajare și apărare pe Flancul Estic, deziderat pe care țara noastră l-a urmărit cu prioritate în negocierile aliate în ultimii ani.
Astfel, decizia privind o postură a NATO revizuită, inclusiv pe Flancul Estic în integralitatea sa, pentru a face față provocărilor de securitate fără precedent cu care se confruntă NATO și statele Aliate, care stabilește coerența apărării pe întregul Flanc Estic, este rezultatul demersurilor susținute și consecvente ale României în cadrul aliat. O altă decizie notabilă este posibilitatea de a crește Grupul de Luptă înființat în România ca urmare a deciziilor Summitului extraordinar al NATO de la Bruxelles din 24 martie, la nivel de brigadă, care va beneficia de asemenea de forțe de întărire precis alocate, precum și de pre-poziționări de echipamente și muniție, foarte importante pentru o descurajare și apărare eficiente.
Totodată, reuniunea la vârf a reprezentat un succes notabil pentru România, prin reconfirmarea fără echivoc a importanței strategice a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, inclusiv prin prisma statuării acestui aspect în Noul Concept Strategic.
Discuțiile din cadrul Summitului de la Madrid au prilejuit și anunțul partenerului strategic al României, SUA, de a crește prezența militară în România, prin dislocarea unui Comandament la nivel de brigadă de luptă. Acest aspect corespunde atât excelentei relații dintre România și SUA, cadrate de Parteneriatul Strategic de la a cărei semnare se marchează, în luna iulie a acestui an, 25 de ani, cât și solicitărilor repetate ale României la cel mai înalt nivel pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră.
Comunicatul de presă este disponibil și aici: https://www.presidency.ro/ro/media/participarea-presedintelui-romaniei-klaus-iohannis-la-summitul-nato-de-la-madrid1656592437
Nota Observator ;
vezi si
http://www.presidency.ro/ro/angajamente/diaspora
|
diaspora@presidency.ro 6/30/2022 |
Contact: |
|
|
