Look around : Natura si fascinatiile ei genetice
Motto: „Omnium rerum natura cognita levamur superstitione” (Cicero) (Cunoscând natura tuturor lucrurilor suntem eliberati de superstitii)
Doresc sã vã scriu despre cea mai extraordinarã stafetã genetica a migratiei pe care un fluture din genul DANAUS, cunoscut sub numele de MONARH, regele insectelor, o realiziazã. El împreunã cu toata curtea sa, începe migrarea primãvara, spre Nord, iar toamna se întorc altii de unde au plecat, zburând în total peste 5.000 (cinci mii) de kilometri cu aripile lor a cãror anvergurã nu depãseste zece centimetri, ei însisi ne având cu totul decât câteva grame!
Nu este extraordinar!? Dar cine mai citeste astãzi despre fluturi, când în locul Naturii, privim numai ecrane de tot felul, sau cine mai scrie astãzi despre fluturi, afara de copii, de specialistii în fluturi si de cei ce au fluturi în cap în loc de pãsãrele! Zâmbiti? Vã aduceti aminte de acel psihopat care îi spunea psihiatrului ca are pãsãrele în cap. Psihiatrul nu a putut sã-l convingã în nici-o formã si atunci a recurs la un siretlic: i-a propus o interventie chirurgicalã sã-i scoatã pãsãrelele din cap. Psihopatul accepta bucuros. Chirurgii simuleazã operatia, îi fac narcozã îi bandajeazã capul si când îl trezesc, îi aratã o colivie cu douã pãsãrele. Fericit, psihopatul pleacã acasã cu pãsãrele în colivie. Fericirea i-a fost spulberatã de un patapievici care îl întreabã: „Da, cuibul unde-i?”.
Dezastru total pentru bietul psihopat, care se întoarce înapoi la psihiatru. Din nou, încercãrile de convingere rãmân fãrã rezultat si atunci se recurge din nou la siretlicul operatiei, dupã care, la trezire, i se prezintã un cuib de pãsãrele pe o tavã. Psihopatul pleacã bucuros la patapievici sã-i arate cuibul, la care omul dracului zice: „Ti-au lãsat ouãle în cap si au sã facã pui!”. E clar care dintre cei doi era mai psihopat.
Mã opresc aici, cu un ou de fluture în palmã, ce este mai mic decât un bob de mac si vreau sã vi-l prezint. Priviti-l pentru cã în el se aflã mai multe informatii genetice de cât are computerul dumneavoastrã de câteva kilograme si încã ceva ce se ridicã deasupra tuturor computerelor din lume: initiazã viata în patru forme diferite si are programatã o cãlãtorie migratoare unicã, de peste 5.000 (cinci mii) de km, din Mexic pânã în Canada si înapoi! Si dacã nici acest lucru nu vã uimeste, atunci retineti si considerati un fapt cu totul extraordinar: aceastã mare migrare nu este fãcutã într-o singurã generatie, ci de trei sau patru generatii de-a lungul migrãrii, de primãvara timpurie pânã toamna târzie a aceluiasi an, printr-o stafetã geneticã în care batonul continuãrii migratiei este acest ou!
Aceasta extraordinarã stafetã porneste din Mexico (Mariposa Monarca Reserve) pânã în Canada (în toata preeria si deasupra Marilor Lacuri) iar când vine toamna canadianã, fluturii pornesc înapoi spre sud. Acestia sunt strãnepotii celor care au plecat în primãvarã din sanctuarul cãlduros din Mexic. Cum de stiu, dupã trei, patru generatii acesti fluturi sã revinã, pe locurile strãmosilor lor, locuri pe care nu au fost vreodatã? Din codul lor genetic ce încape într-un ou cât un bob de mac, ou care pe lângã toate informatiile somatice si fiziologice ale metamorfozei mai poartã si informatiile extraordinarei lor migratii.
Sã luam în ordine aceastã migratiune, aceastã cãlãtorie trans-continentalã. La sfârsitul lunii februarie, fluturii Monarh pornesc spre Nord în valuri mari, galben-portocalii de întunecã ziua, si ajung în Sudul Californiei, unde deja e cald si sunt ierburi, plante si flori ce au o sevã, aparent lãptoasã, hrana lor esentialã. Aici se împerecheazã, apoi femela depune, împrãstiat, în jur de 400 de ouã si toatã generatia plecatã din Mexico îsi încheie ciclul vietii. Din ouãle depuse, dupã câteva zile iasã o larvã foarte micã, dar cu gurã foarte mare, care în prima zi îsi mãnâncã coaja propriului ou. Începând de a doua zi, mãnâncã o cantitate cât greutatea propriului ei corp. În douã sãptãmâni, mãnâncã zi si noapte aproape continuu si astfel larva ajunge de grosimea unui creion si cu o lungime de cinci centimetri, frumos coloratã, cu dungi portocalii albe si negre, ce avertizeazã cã sunt toxice. Se retrage într-un loc dosnic, sigur si în câteva ore îsi produce o învelitoare jur împrejur, ca un sac de dormit. Trece din stadiul larvar în cel de pupã în douã sãptãmâni, timp în care are loc marea transformare somaticã în fluturi. De la oul din palmã pânã la fluturele gingas cu aripi frumos colorate galben portocalii cu nervuri negre a trecut o lunã.
Noua generatie nu pierde timpul în California si fãrã vreun fel de ghizi sau marcaje o ia direct spre Nord, spre Canada, zbor de aproape douã mii de kilometri. Specialistii ne spun cã fluturii Monarh zboarã, în medie 50 de kilometri pe zi si gãsesc curentii de aer spre Nord pe care planeazã kilometri si kilometri! Impresionant, e doar un fluture nu migratoarea gâscã canadiana cu anvergura aripilor de peste un metru, dusã spre Nord de gâstele cu experienta migrãrilor anterioare.
Fluturii Monarh ajunsi în Canada se împerecheazã dupã care femelele depun ouãle si generatia se stinge, fiindcã media de viatã a unei generatii este doar de aproximativ douã luni. Viatã de douã luni în care mai mult au zburat spre vara Nordului, pentru a da viata urmãtoarei generatii ce se va bucura de vara canadianã si se va continua cu încã una sau douã generati, depinde de cãldura si vegetatia verii. La urmã, spre toamnã, apare cea mai grozavã generatie, generatia matusalemica, se va ridica în aer, va lua directia Sud, spre Mexico, zburând peste 2.500 de kilometri, pânã la Mariposa Monarca Reserve, unde e cald si bine, de unde au plecat strãmosii lor astã-primãvarã! I se spune generatia matusalemicã pentru cã trãieste sapte, opt luni si nu se procreeazã decât în primãvara urmãtoare.
Fapt divers, amuzant: au fost niste fluturisti care au raportat generatia matusalemicã a acestor fluturi regali cu specia umanã, la cãrei medie de viatã au estimat-o la 75 de ani si au ajuns la prezumtia cã o generatie matusalemicã umana ar trai 525 de ani. Distractiv, mai ales dacã mergi cu prezumtiile comparative mai departe. Mã abtin, altfel as putea fi considerat fluturist, dar trebuie sã adaug cã, în Mariposa Monarca Reserve, generatia matusalemicã nu cred cã hiberneazã ca ursul polar, ci adunati cu miile, pe ramurile coniferelor, fluturii stau într-o interactiune de transmitere de informatii numai de ei înteleasã si poate chiar mediteazã, în felul lor.
În Mexico, vechii azteci si mayasi au avut un cult fatã de acesti fluturi, pe care i-au inclus în cultura si arta lor, în timp ce noi, acum, în Nord America, îi cumpãram, la grãmadã, sã le dãm drumul în anumite ocazii festive: just for fun! Mare distractie, mai ales ca si aceastã specie regalã este amenintatã de ravagiile speciei umane în Naturã. Specia noastrã, bipedã fãrã pene, va rãmâne la urmã numai cu ecrane si butoane în mijlocul unei planete devastate de fascinatele ei creatii. Adio fluturi mari, ce purtati în voi întelepciunea creatoare a Naturii, adio cu sincerele mele regrete.
În România, ascultam cucul, o pasãre detestabilã pentru modul ei de reproducere, dar mã obseda repetitivul si monotonul sunet pe care-l fãcea primãvara, fãrã sã-si fi cunoscut sau auzit vreodatã antecesorii: unul doar bun de împerechere, celãlalt doar sã facã un ou în cuibul altor pãsãri, restul dezvoltãrii si-a habitudinii progeniturii fiind transmis genetic prin ou.
În Alaska am aflat si am vãzut somonii care s-au întors din Pacific pe râuletul de unde plecaserã în urma cu trei, patru ani sã perpetueze specia si apoi sã moarã, lãsând în niste ouã, cât cele mai mici mãrgele, toatã zestrea anatomo-functionalã a speciei plus datele marii lor cãlãtorii subacvatice, de peste zece mii de kilometri în Oceanul Pacific. Cel putin somonii acestia se întorceau de unde plecaserã ei însisi, pe când fluturii regali se întorc dupã trei patru generatii într-un loc în care nu au mai fost, din care însã au plecat strãmosii lor! Deci, Natura a reusit sã facã un progres genetic mai mare, mai miraculos, mai uimitor, extraordinar. În cât timp oare!?
Winnipeg – Canada
Dr Dumitru Padeanu
|
Dumitru Padeanu 6/23/2022 |
Contact: |
|
|