Ucraina ºi UE la o rãscruce vitalã
SUA, NATO ºi UE, Occidentul în general, ºi-au asumat riscuri majore, chiar existenþiale prin implicarea totalã, pe faþã, în rãzboiul din Ucraina. E evident cã SUA, Marea Britanie ºi tot Occidentul dominat de SUA s-au implicat mai demult, cu Maidanul de la Kiev, cu lovitura de stat din 2014 ºi chiar începând cu 2004-2005, odatã cu revoluþia portocalie. Din 2005, prin alegerea la preºedinþie a lui Traian Bãsescu, revoluþia portocalie s-a extins ºi implementat ºi în România.
Între 2014 ºi februarie 2022 atacurile ucrainene asupra Donbasului autonomist au fãcut aproape 14 000 de victime, care au fost complet ignorate de Occident, mai ales de Franþa ºi de Germania, garantele acordurilor de la Minsk, care aveau deci o rãspundere directã. Pe care nu au onorat-o. În 16, 17, 18 februarie 2022, deci înainte de inavazia rusã din 24 februarie, Ucraina lui Zelenski a aplicat mii de bombardamente în Donbas, teritoriu pe care îl revendica drept al sãu, naþional. Republicile separatiste Lugansk ºi Doneþk, locuite majoritar de rusofoni (cãrora li s-a interzis din 2018 utilizarea limbii ruse în viaþa publicã), împreunã cu Rusia, au fost obligate sã procedeze la o enormã deplasare de populaþie de pe linia frontului pentru a pune la adãpost femei, copii ºi bãtrâni mai ales. De la începutul anului 2022 pânã azi au fost strãmutate în interiorul regiunilor ºi în Rusia peste 1 300 000 de persoane. În plus, pentru începutul lunii martie 2022, serviciile secrete ruseºti se aºteptau la o ofensivã de proporþii a armatei ucrainene în Donbas.
Azi, la trei luni de la începutul invaziei, obiectivele Rusiei, anunþate de Vladimir Putin în 24 februarie 2022, par în cea mai mare parte realizate, mai ales primul obiectiv, demilitarizarea. Ne amintim cã, dupã Vladimir Putin, obiectivele „operaþiunii militare” erau demilitarizarea ºi denazificarea (în fapt, eliminarea atitudinilor antiruseºti), la care s-a adãugat ulterior decomunizarea (abandonarea comunismului recesiv, moºtenit de la URSS). Ucraina nu mai are o flotã la Marea Neagrã ºi, cu excepþia Odesei blocate, a pierdut controlul asupra litoralului sãu. Cerul Ucrainei e unul rusesc, spaþiul aerian e controlat aproape integral de ruºi. Aviaþia ucraineanã a fost ºi ea aproape în întregime distrusã. Infrastructura ucraineanã (cãi ferate, ºosele importante, gãri de aprovizionare, ateliere de reparaþii ºi depozite de arme ºi muniþii, depozite de combustibil, uzine electrice...) a fost bombardatã de la distanþã sau direct de artileria rusã. Armamentul occidental nu mai ajunge decât cu mare dificultate pe front, acolo unde este nevoie de el.
Prin predarea celor aproape 2 500 de militari ucraineni, mai exact 2 439, din faraonica uzinã sovieticã Azovstal din Mariupol (din armata regulatã, din regimentul politic Azov, un fel de SS reinventat, mercenari ºi instructori strãini), dupã alþi 1 300 de militari din armata regulatã care se predaserã anterior tot la Mariupol, Ucraina ºi protectorii sãi din NATO au suferit o grea loviturã de imagine. Iar trupele ucrainene, o loviturã moralã. Presa ºi media mainstream, finanþate generos de oligarhia occidentalã ºi de bugetele naþionale, nu reuºesc sã mai acopere situaþia dramaticã, tragicã în care se gãsesc Ucraina ºi preºedintele sãu supraexpus mediatic, Volodimir Zelenski.
Dar nu numai Ucraina, ci ºi NATO ºi SUA sunt pe cale sã sufere o imensã înfrângere în cea mai importantã confruntare militarã de la cel de-al doilea rãzboi mondial încoace în Europa. Asta dupã retragerea catastrofalã a SUA ºi a NATO din Afgansitan. În plus, sancþiunile economice, prea puþin cumpãnite înainte de a fi hotãrâte, pregãtesc involuntar o crizã financiarã, economicã ºi alimentarã în primul rând în Europa Occidentalã, aliata SUA, dar ºi în restul lumii. Rubla a ieºit întãritã din sancþiunile economice occidentale (SUA ºi UE), iar veniturile Rusiei din exporturile de gaz, petrol, îngrãºãminte chimice, grâu ºi alte produse agricole, metale (nichel, paladiu, aluminiu...) aproape cã s-au dublat. Rusia îºi susþine astfel rãzboiul fãrã mari greutãþi, într-o bunã mãsurã fiind finanþatã chiar de Occident. Cu atât mai mult cu cât Rusia întreþine o armatã de profesioniºti de peste 1 milion de oameni, care costã mult ºi pe timp de pace.
Rãzboiul îi dã Rusiei posibilitatea de a-ºi roti (rula) toate efectivele în Ucraina, întãrindu-le pregãtirea de luptã într-un rãzboi real. De asemenea, ruºii îºi încearcã pe teren noile arme, cum sunt deja celebrele rachete hipersonice. În Ucraina, Rusia nu foloseºte în acelaºi timp mai mult de cca 10 % din efectivele de care dispune.
„La 13 mai, secretarul Apãrãrii, Lloyd J. Austin, a avut o convorbire cu ministrul rus al Apãrãrii, Serghei ªoigu, pentru prima oarã dupã 18 februarie. Secretarul Austin a cerut o încetare a focului imediatã în Ucraina ºi a subliniat cât de important este sã se menþinã liniile de comunicare. Austin este cel care a iniþiat apelul ºi Statele Unite vor sã obþinã o încetare a focului în Ucraina ! Ieri, ofiþeri superiori ai SUA ºi ai Rusiei au avut ºi ei o convorbire pe care tot Statele Unite au iniþiat-o : generalul Mark Milley, preºedintele statului major interarmate, ºi generalul Valeri Gherasimov, ºeful statului major general rus, au avut o conversaþie pe care Pentagonul a refuzat sã o prezinte în detaliu, admiþând doar cã evenimentul a avut loc.
Lucrurile trebuie cã merg rãu în Ucraina pentru ca aceste convorbiri sã aibã loc. Într-adevãr, dacã e sã luãm de bunã „lista de bombe” pe care o publicã zilnic Ministerul Apãrãrii rus, toate poziþiile armatei ucrainene sunt supuse tiruruilor de artilerie grea, iar ucrainenii pierd cca 500 de oameni pe zi. De altfel, lovituri ruseºti eficace sunt aplicate taberelor de antrenament, siturilor în care sunt stocate arme ºi platformelor de transport din toatã þara” („Ukraine SitRep – Russians break through US bolsterism”, moonofalabama.org, 20.05.2022).
Avantajul pe care l-au avut SUA ºi Occidentul în faþa Rusiei – propaganda, rãzboiul de imagine – se poate transforma în timpul urmãtor în contrariul sãu. Cu consecinþe dintre cele mai nefaste, mai ales economice. The New York Times i-ar fi cerut preºedintelui Joe Biden sã renunþe la fanfaronadã ºi sã vinã cu picioarele pe pãmânt. O operaþiune care se poate dovedi foarte anevoioasã pentru actuala Administraþie de la Washington : „Per total, situaþia socio-economicã a Ucrainei e catastrofalã. Situaþia militarã e chiar mai proastã. Mariupolul a cãzut ºi trupele ruseºti care operau acolo vor putea curând sã se ducã în altã parte. Cordonul de la Propasna ameninþã sã cuprindã toatã linia frontului de nord, cu nucelul armatei ucrainene [...].
Aceste motive explicã de ce Austin ºi Milley au telefonat la omologii lor ruºi. Sunt ºi motivele pentru care redactorii de la New York Times îi cer Administraþiei Biden sã înceteze cu fanfaronadele ºi sã adopte o poziþie mai realistã (nytimes.com, 19.05.2022) : recentele declaraþii belicoase ale Washingtonului – afirmaþia (nytimes.com, 28.03.2022) preºedintelui Biden conform cãreia dl Putin „nu poate rãmâne la putere”, comentariul secretarului Apãrãrii conform cãruia Rusia trebuie sã fie „slãbitã” ºi promisiunea preºedintei Camerei Reprezentanþilor, Nancy Pelosi, dupã care Statele Unite vor susþine Ucraina „pânã la obþinerea victoriei” pot sã fie proclamaþiile entuziaste ale sprijinului, dar nu ne apropie de negocieri. În cele din urmã, ucrainenii sunt cei care trebuie sã ia deciziile dificile. Ei sunt cei ce se bat, mor ºi îºi pierd casele din pricina agresiunii ruse, ºi ei sunt cei care trebuie sã hotãrascã cum ar arãta sfârºitul rãzboiului. Dacã acest conflict duce la autentice negocieri, liderii ucraineni sunt cei care vor trebui sã ia dureroasele decizii teritoriale pe care le va impune orice compromis” (ibidem).
Atacurile simpliste ºi violente la Putin ºi la Rusia din presa ºi din media americane ºi europene (imitate de presa ºi media din România) nu mai folosesc la mare lucru. Realitatea din teren, cea din Ucraina, dar ºi realitatea economicã ºi, foarte curând, odatã cu venirea iernii, ºi cea energeticã ºi alimentarã îºi vor arãta colþii. Inflaþia atinsese cote halucinante încã dinainte de rãzboiul din Ucraina, neegalate în ultimii 40 de ani. Bursele americane ºi cele vest-europene nu vor mai putea trãi multã vereme în realitatea lor paralelã de pânã acum, cea stimulatã de banii ieftini. Banii, chiar dacã vor mai rãmâne o vreme ieftini, îºi pierd vertiginos din valoare. Noiembrie 2022, cu alegerile din America ºi cu venirea iernii în emisfera nordicã, va fi un prag greu de trecut.
Sondajele dau o victorie clarã a republicanilor în alegerile de midterm din SUA atât în Camera Reprezentanþilor, cât ºi în Senat. Mandatul lui Joe Biden se poate încheia la sfârºitul anului, eveniment de altfel de mult anticipat din motive de incapacitate fizicã, de slãbiciuni ale vârstei. Dar vicepreºedinta Kamala Harris nu pare deloc pregãtitã sã preia o sarcinã atât de grea. O crizã politicã serioasã în America poate avea un efect devastator asupra Burselor ºi a economiei în întregul sãu. Aventura rãzboiului din Ucraina (stimulat de americani) se poate dovedi ºi mai costisitoare decât cele 53 de miliarde de dolari deja alocate (dintre care 40 atribuite recent de Congres).
Cum am vãzut, Lloyd J. Austin, ºeful Pentagonului, l-a sunat pe omologul sãu rus, Serghei ªoigu, ministrul Apãrãrii, cerându-i o încetare a focului. Dar, aparent, dupã surse ruseºti, cei doi au discutat ºi despre laboratoarele de arme biologice din Ucraina în care armata americanã e implicatã. Probe înspãimântãtoare au început sã fie fãcute publice. Dar nu ºtim mai nimic despre ce au discutat generalii Milley ºi Gherasimov.
Propaganda occidentalã începe astfel sã fie serios discreditatã. ªi chiar mai mult. Trei sute de astfel de biolaboratoare, finanþate ºi controlate de americani, s-ar gãsi în întreaga lume. Foarte multe în jurul graniþelor chineze. China a început sã cearã socotealã SUA pentru aceste instalaþii. Presa din America a trecut la dezvãluiri consistente, care nu prea au apãrut în presa din România.
Vor încerca SUA ºi Marea Britanie, liderii de facto ºi „deþinãtorii” (owners) NATO, o mare loviturã care sã-i scoatã din unghiul mort în care se gãsesc în Ucraina ? Care poate fi acea loviturã ? Implicarea directã a unor vecini ai Ucrainei (Polonia, România, þãri NATO, dar ºi þãrile baltice ºi, eventual, Suedia ºi Finlanda) ? E o ipotezã care revine în destule analize. Atât UE (creatã în anii ’50 de SUA – Comunitatea Cãrbunelui ºi a Oþelului), cât ºi Ucraina (creatã la origini de sovietici – de Lenin, Stalin, Hruºciov) sunt niºte construcþii artificiale care vor rezista cu dificultate ºocurilor în curs ºi celor viitoare.
Ucraina sfâºiatã civilizaþional între Vestul ºi Estul Europei, cu încercarea sa de a se integra în UE ºi în NATO ºi de a rupe definitiv legãturile cu Rusia euroasiaticã, riscã sã disparã din nou de pe hartã. Rusia poate anexa, a ºi integrat deja (limba rusã, rubla, ajutoare economice ºi umanitare, administraþie) o mare parte din estul ºi sudul Ucrainei. Polonia poate recupera vestul Ucrainei, Galiþia ºi dincolo de ea. România ºi Ungaria au fost mai reþinute în pretenþiile lor teritoriale eventuale, România fiind în primul rând interesatã de întregirea cu Basarabia smulsã de ruºi. Dar fãrã sã uite de Transcarpatia, Bucovina de Nord, Herþa ºi Bugeac. Deocamdatã nu e deloc clarã soarta care-i va fi rezervatã Odesei, perla litoralului ucrainean.
Ruptura care se profileazã între UE ºi Rusia, plus eventuale schimbãri de frontiere în Estul Europei pot crea probleme existenþiale pentru UE. Nordstream 2, legãtura dintre Rusia ºi Germania, pare mort ºi îngropat, aºa cum bine anticipa Victoria Nuland. Gazul ºi petrolul din Rusia nu pot fi înlocuite avantajos de europeni în urmãtorii trei-cinci ani. Dependenþa UE, a Germaniei în primul rând, de energia ºi de materiile prime ruseºti e cât se poate de realã. Deocamdatã, þãrile europene plãtesc „pe tãcute” gazul în ruble, dar condiþiile de livrare puse de ruºi se pot înãspri oricând.
Negocierile pentru pace par azi lipsite de orice speranþã. Cu finanþare americanã nelimitatã, rãzboiul din Ucraina se poate prelungi oricât. Ucraina ºi, odatã cu ea, întreaga UE se gãsesc într-o mare cumpãnã, poate fatalã.
Corespondentul francez la Moscova Xavier Moreau (site-ul Stratpol), fost militar, absolvent de Sant-Cyr care comunicã regulat din 2015 despre situaþia din Ucraina, scrie pe Twitter : „Ne vom aminti de aceastã zi de luni 23 mai 2022 ca de o zi neagrã pentru armata kieveanã”. Este vorba de strãpungeri decisive în zona Liman. Informaþia este confirmatã de la faþa locului de reporterul de rãzboi canadian Neil Hauer, tot pe Twitter. Severodoneþk ºi Lisichansk devin astfel accesibile armatei ruse. Se pregãteºte asaltul asupra Slavianskului. Cu alte cuvinte, ruºii au rupt frontul în Donbas.
Petru Romoºan
|
Petru Romoºan 5/26/2022 |
Contact: |
|
|
