S-a stins încă o legendă a Craiovei - muzeograful Toma Rădulescu
Săptămâna trecută a plecat dintre cei vii, la o vârstă când încă mai avea multe lucruri de spus și de făcut, profesorul Toma Rădulescu, a cărui întreagă viață a fost dedicate muncii de muzeograf și care era numit, în ultimele decenii, de către lumea intelectuală a Craiovei, „enciclopedia vie a orașului”.
După 51 de ani dedicați muzeografiei, dintre care trei la Muzeul de Artă din Craiova și 48 la Muzeul de Istorie a Olteniei (pentru că și după pensionare a continuat să desfășoare activitate de cercetare), dar, mai ales, grație vocației și perseverenței sale, domnul Toma Rădulescu a avut o contribuție decisivă la îmbogățirea patrimoniului muzeal și a devenit depozitarul, în memorie și fișe de cercetare, a unei immense cantități de informație istorică.
Profesorul Toma Rădulescu s a născut la 1 ianuarie 1948, în familia preotului Nicolae Rădulescu şi al prezbiterei Elena. A urmat școala primară, cea gimnazială și liceul la cele mai prestigioase școli craiovene, respectiv Colegiul „Carol I” și Colegiul „Fraţii Buzeşti”.
În anul 1966 devine student, iar în 1971 trece examenul de licență în cadrul Facultății de Istorie a Universității din București. La aceeași facultate, în anul 1998, a susținut teza de doctorat cu titlul „Structuri economice și mutații politice în Țara Românească la sfârșitul sec. al XVI-lea începutul sec. al XVII-lea”, profesor coordonator fiind academicianul Ștefan Ștefănescu.
Ca muzeograf, a lucrat la întocmirea colecțiilor, mai ales a celor de numismatică, dar, în mod deosebit, a căutat și a adus la muzeu mii de obiecte de patrimoniu, prin obținerea acestora, aproaape exclusive ca donații, din partea unor vechi familii sau mari personalități craiovene. A intrat în legătură cu urmaşii unor personalităţi precum Nicolae Titulescu, Alexandru Macedonski, Theodor Aman, Jean Mihail, Gheorghe Tătărăscu, Charles Laugier, C. Nicolăescu-Plopșor, ai boierilor Viişoreanu şi Otetelişanu.
Cu o ambiție extraordinară, a pornit la alcătuirea unei Colecţii „Nicolae Titulescu” și a reușit să adune pentru aceasta aproape 2.500 de piese, printre care şi tocul cu care marele diplomat a semnat Tratatul de la Trianon. A mai adus pentru muzeu prima matrice sigilară a unui sat din România, de la 1785, tezaure monetare, scrisori semnate Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Elena Farago și alții.
Ca fiu de preot cu aleasă educație, dar și cu o vocative specială de a iniția și cultiva relațiile între oameni, a fost privit și primit cu încredere în familii dintre cele mai înalte, care n-au ezitat să-I încredințeze o parte dintre amintirile lor maateriale și spirituale.
Pe de altă paarte, s-a ocupat de realizarea propriilor lucrări științifice, fiind autorul unor monografii precum: Relații româno-otomane la sfârșitul secolului al XVI-lea, Circulația monetară în Țările Române în secolul al XVI-lea, Colecția Aman – catalog numismatic, Medalii și plachete românești din colecțiile Muzeului Olteniei, Culoarul cultural al Calafatului, Catalog de carte veche românească din colecțiile Muzeului Olteniei, Monografia Bisericii Mântuleasa şi Monografia Bisericii „Sfinţii Arhangheli”.
A fost coautor le mai multe lucărări de istorie a Craiovei și a publicat numeroase studii și articole în reviste de specialitate și în presa culturală. A fost, de asemenea, prezent cu articole în ziare locale și centrale, precum și la posturi de radio și televiziune.
Așa cum ne declara într-un interviu realizat în urmă cu doi ani, distinsul cercetător mai avea încă multe planuri, rămase, din păcate, nerealizate.
Prin dispariția sa cercetarea istorică olteană suferă o mare pierdere, dar avem convingerea că multele sale materiale adunate și nevalorificate vor fi păstrate de familie și că vor ajunge în atenția unor cercetători competenți și de bună credință.
Condoleanțe familiei și Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Rodica Pospai Păvălan
|
Rodica Pospai Păvălan 5/10/2022 |
Contact: |
|
|
