Saturday, Jul 05, 2025
Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente
Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

Puncte de vedere
Pagina crestinã
Note de carierã
Condeie din diasporã
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouã
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrã
Traditii
Limba noastrã
Lumea în care trãim
Pagini despre stiintã si tehnicã
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiva 2025
Articole Arhiva 2024
Articole Arhiva 2023
Articole Arhiva 2022
Articole Arhiva 2021
Articole Arhiva 2020
Articole Arhiva 2019
Articole Arhiva 2018
Articole Arhiva 2017
Articole Arhiva 2016
Articole Arhiva 2015
Articole Arhiva 2014
Articole Arhiva 2013
Articole Arhiva 2012
Articole Arhiva 2011
Articole Arhiva 2010
Articole Arhiva 2009
Articole Arhiva 2008
Articole Arhiva 2007
Articole Arhiva 2006
Articole Arhiva 2005
Articole Arhiva 2004
Articole Arhiva 2003
Articole Arhiva 2002


Experienta canadianã : Canadian Charter of Rights and Freedoms ( Charta Canadianã de Drepturi si Libertãti ) - aprilie 1982

Preocuparea de o viatã a lui Pierre Trudeau referitor la constitutia canadianã s-a nãscut pe când el lucra la începutul anilor 1950 în istoricul bloc de est al clãdirilor Parlamentului. Trei decenii mai târziu, ca Prim Ministru al Canadei, Trudeau a remodelat constitutia canadianã si a încorporat în ea o garantie explicitã a drepturilor si libertãtilor tuturor cetãtenilor. Acesta a fost Actul Constitutiei (Constitution Act) din 1982 si Charta Canadianã de Drepturi si Libertãti (Canadian Charter of Rights and Freedoms) – cea mai importantã parte a ansamblului de reguli sub care Canadienii sunt guvernati.

S-a fãcut cunoscutã o puternicã legãturã între drepturile omului si legea apãrutã dupã crimele celui de al doilea rãzboi mondial. În 1948, Natiunile Unite au adoptat Declaratia Universalã a Drepturilor Omului, afirmând cã fiecare persoanã are drepturi inalienabile; documentul fusese schitat în original de cãtre un Canadian, John Humphrey. Saskatchewan a fost prima provincie Canadianã care a adoptat o lege pentru protejarea drepturilor omului si celelalte legislatii provinciale au urmat exemplul cu legi similare.
Parlamentul Canadei a si-a asumat responsabilitatea de a proteja libertatile democratice ale Canadienilor într-un “Bill of Rights” (Listã de Drepturi) în 1960, care a ghidat Parlamentul, curtea si guvernul federal, dar nu cuprindea provinciile. “Bill of Rights” a fost o tentativã cãtre Charta lui Trudeau.
Trudeau a împãrtãsit ceea ce s-a numit revolutia drepturilor de dupã al doilea rãzboi mondial. El a promovat declaratia UN a drepturilor universal, a lucrat cu Asociatia Libertatilor Civile Canadiene si a luptat Împotriva dominatiei Bisericii si guvernului în Quebec. El a crezut cu pasiune cã societatea justã este aceea care protejeazã libertatea personalã si a promovat libertatea individualã.

Trudeau încã gândea cã libertatea trebuie pãstratã si extinsã fãrã a fi distrusã ordinea. Balansul între cele douã este o parte crucialã a Chartei, care combinã apãrarea libertãtilor cetãtzenilor cu o grijã pentru drepturile unor grupuri in interiorul societãtii si interesul tãrii ca întreg. Astfel Sectia 1 a Chartei afirmã cã drepturile si libertãtile personale au limite rezonabile.
Charta nu apartine numai lui Trudeau. Indivizi si grupuri de interes si-au fãcut cunoscut guvernului si Parlamentului Canadei punctul lor de vedere, rezultând astfel o importantã protectie pentru egalitate între sexe, multiculturalism si drepturile bãstinasilor.

Charta apãrã:

• Libertãtile fundamentale de gândire, a cuvântului, a religiei si de adunãri pasnice
• Drepturile democratice ale fiecãrui cetãtean de a vota în alegerile obisnuite
• Drepturile la mobilitate pentru a lucra, trãi, sau muta în orice parte a Canadei
• Drepturile legale la prezumtia de nevinovãtie si la o judecatã dreaptã.
• Dreptul la protectie egalã si beneficiu egal al legii fãrã discriminare bazatã pe rasã, nationalitate sau originã etnicã, culoare, religie, sex, vârstã, sau dezabilitate fizicã sau mentalã
• Limbile oficiale Englezã si Francezã în Guvern si legislaturile Canadei si New Brunswick
• Drepturile grupurilor de limbã Francezã si Englezã la educatie în limba maternã acolo unde numãrul lor o justificã.

Oricare din legislaturile Canadei poate trece o lege care se opune sau completeazã Charta, cu exceptia cazului în care afecteazã drepturile democratice, de mobilitate si lingvistice. O astfel de lege poate dura cinci ani, dar poate fi reactivatã pentru perioade aditionale de cinci ani. Aceastã dispozitie a Chartei, Sectiunea 33, a fost o amarã dezamãgire pentru Trudeau, dar compromisul a fost un necesar pentru obtinerea suportului provincial la Actul Constitutiei. Legislatura Canadianã a folosit rar Sectiunea 33.
O parte considerabilã si complexã a legii Chartei a fost formulatã dupã 1982, iar Curtea Supremã a Canadei si-a exprimat opinii în sute de cazuri. În Multani v. Comisia Scolarã Marguerite Bourgeoys în 2006, citând protectia libertãtii de religie a Chartei, Curtea Supremã a hotãrât cã un tânãr Shick avea dreptul sã vinã la scoalã cu un kirpan, o micã spadã ceremonialã învelitã purtatã de Shikhs ca simbol religios.
În cazul Butler din 1992, curtea a hotãrât cã libertatea cuvântului nu se extinde la publicarea si difuzarea pornografiei. Aici accentul a fost pus pe valorile si riscurile Societãtii Canadiene.
Beverley McLachlin, “Chief Justice” al Canadei, foloseste cazul Butler pentru a explica diferenta dintre felul cum Canadienii si Americanii interpreteazã drepturile. Legea canadianã , spune ea, protejeazã limba, religiile, comunitãtile bãstinase si bunãstarea publicului general, în timp ce în Statele Unite, “etica individualã primeazã”.
Criticii se plâng cã Charta a pus prea multe legi în mâinile unor judecãtori puternici care nu trebuie sã dea socoteala Parlamentului sau poporului. Charta are încã popularitate printre Canadieni. A devenit, în luminoasele cuvinte ale lui McLchlin, parte a felului în care natia se autodefineste – o afirmatie privind spre viitor ale “valorilor distincte Canadiene de drepturi si responsabilitati de respect si tolerantzã, pluralism si centralizare ale individului si statului.”

Norman Hillmer este Profesor de Istorie si Afaceri Internationale la Carleton University.















Norman Hillmer     4/29/2022


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian