Cernãuți – un crâmpei din istoria României istorice
Daca sunteți prin zona Sucevei si aveti pașaportul la voi, dati o fugã pânã la Cernauti. Nu trebuie vizã. Pe langa simbolistica atașata cu acest oras, veti descoperi un mic giuvaer arhitectural (seamãnã cu Clujul),care iti sugereaza pe alocuri Viena, dar vei avea neplãcuta surprizã sa descoperi cã în Cernauti, vorbitorii de limbã românã sunt din ce in ce mai puțini – circa 9000, din care vreo 4000 sunt moldoveni. Crâmpeie din istoria României Mari! Orașul are circa 270000 de locuitori(aproape cât Ploieștii), majoritatea fiind ucraineni, urmați de ruși, români, polonezi, evrei ș.a.
Iatã cum descrie un moldovean din Iași, aventura sa în Cernãuți: ”Am intrat in Bucovina de Nord pe cale rutiera. Am luat o ocazie din Suceava – un român bucovinean care fusese prin Suceava si se intorcea acasa. In mod normal, existã un autobuz pe zi, cândva in jurul prânzului, dar poti gasi usor ocazii. Dupa ce am driblat granita ucraineana, super-aglomerata, am strabatut sate romanesti cum ar fi Tereblecea (pe alocuri, gãsesti semne bilingve, in românã si ucraineanã) si am traversat si legendarii Codrii ai Cosminului, de pe varful unui deal am putut vedea intrarea in Cernauti. Era precum cartierul bucureștean Pipera, variantã localã, cu vile pompoase. Mulți români sunt bogați aici, îmi spune soferul, marea majoritate a proprietarilor sunt români aici… iar drumul negoțului pare sã se îndrepte spre Suceava, nu spre Lvov sau Kiev…
Dupa ce mi-am lasat bagajele la garã, am purces la descoperirea orasului. Duminica dimineata, orasul era surprinzator de animat… Lumea mergea agale la biserica… înca o data Cernautiul mi-a adus aminte de Transilvania, de, pecetea Imperiului Habsburgic nu se pierde asa usor…
De altfel, Cernautii este mai mult sau mai putin creație a Imperiului Austro-Ungar. Totusi, fondarea orasului îi este atribuitã domnitorului moldovean Alexandru cel Bun, care a acordat niște privilegii locuitorilor din Cernauti in anul 1408, acest an fiind considerat ca anul de nastere a orasului. De altfel, in centru, se aflã un panou imens redând istoricul hrisov al lui Alexandru cel Bun, pus in spatele statuii lui Taras Sevcenko- poet ucrainean care, la un moment dat, a trecut prin oras. De altfel, existã si un monument ridicat aici cu ocazia sarbatoririi a 600 de ani de la fondarea orașului.
Cernãutii a continuat sa fie un oras mic, chiar neînsemnat. Drumul comercial trecea prin Cernauti, dar acesta nu era un târg de prim ordin, negustorii grãbindu-se spre capitala Moldovei, Suceava, aflatã la doar 40 kilometri, pentru a ajunge apoi la Chilia sau Cetatea Alba, la Marea cea Mare.
Orașul a fost trezit de istorie de abia dupã ce austriecii au ocupat Nordul Moldovei, caruia i-au dat numele de Bucovina. Cel mai important oras din Bucovina austriacã era, evident, Suceava, dar austriecii au incercat sa reducã importanta acestui oras atât de strans legat de Stefan cel Mare sau Petru Musat, dorind sa creeze un alt oraș emblematic pentru noua provincie… și asa au ales Cernautii. Doar 338 familii avea orașul la primul recensamant facut in 1775… Austriecii au colonizat orașul cu germani, polonezi, dar mai ales evrei, la recensamantul din 1910, 26% din locuitori declarandu-se români, pe langa 38% evrei si doar 10% ucraineni.
Anul 1918 a readus Cernautiul alaturi de Suceava, Putna sau Storojineț la sânul Patriei Mamã – România. Daca austriecii au impânzit orasul cu numeroase monumente si institutii (Universitatea din Cernauti fiind una dintre cele mai renumite din fostul Imperiu Habsburgic), românii au continuat constructia de monumente (cum ar fi biserica Sf. Nicolae), dar au si mentinut caracterul cosmopolit, liberal al orasului. Al doilea razboi mondial, ocupația sovieticã, atitudinea evreilor din timpul primei ocupatii (1940 – 1941) au dus la mari schimbãri in structura populatiei, astazi doar 6% din populatie declarându-se români.
Ce ai de vazut in Cernãuti ? Pãi destule sã-ti ocupe o zi intreagã – în primul rând, nu trebuie ratatã Mitropolia Bucovinei – care a gãzduit si Universitatea Carol I, actualmente sediul Universitatii din Cernãuți. Impresionanta clãdire a fost construita in a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, ca sediu al Mitropoliei Ortodoxe a Bucovinei. În momentul inaugurarii, a fost cea mai mare investitie publicã din acei ani din tot Imperiul ! Și se vede: trei cladiri ornate intr-un stil care combinã Orientul cu Occidentul, o grãdinã superbã in spate compun un complex care merita vizitat. In plus, aici este locul unde a fost proclamata Unirea Bucovinei cu Romania cu doar câteva zile inainte de Adunarea Nationala de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
Piața Centrala de acum este fosta Piata Unirii… Este dominata de vechea primarie austriacã, dar aici poti gãsi asa-numitul Palat National al Românilor, practic un complex cultural românesc, unde își au sediile diversele organizații românești.
Multiculturalismul Cernautiului este atestat de numeroasele lãcașuri de cult – puteți vedea Biserica Catolicã Polonezã, dar si impunatoarea Catedralã Armeanã, puteti descoperi, cu surprindere, Biserica Sf. Nicolae – o copie a Catedralei de la Curtea de Arges (a fost construita in anii 20, secolul trecut), dar si imensa sinagogã, transformatã de sovietici intr-un cinematograf (care funcționeaza si astazi). Si daca vã este foame, luati la picior pe Strada Iancu, Cavaler de Flondor (actuala Strada Kobyleanska), numitã de românii de aici încã “Strada Domneasca” – o stradã pietonalã cu restaurante, magazine cochete, dar si cu locuri de joacã pentru copii”.
Cum ajungi acolo
E greu de spus cam cu ce se poate ajunge la Cernãuți, calea rutierã fiind cea mai sigurã și la îndemânã. Datoritã conflictelor ruso-ucrainene, trenul internațional Sofia-Moscova a fost anulat.
Românii din Botoºani, Suceava, Maramureº ºi Satu Mare trec, zilnic, graniþa cu Ucraina pentru cumpãrãturi
Aceste județe sun privilegiate de faptul cã se învecineazã cu Ucraina. Localnicii din nordul þãrii supravieþuiesc graþie micului trafic de la frontierã care le permite sã aducã în þarã, legal, cantitãþi limitate de marfã. La Bazarul de la Cernãuþi, considerat unul dintre cele mai mari din Estul Europei, îºi fac cumpãrãturile mii de români ºi din alte judeþe, precum Neamþ, Bacãu sau Iaºi. În aceste judeþe, tarabele din pieþe abundã de produse alimentare ºi nealimentare „made in Ucraina”: zahãr, ulei, carne, ciocolatã, ness, prãjituri, þigãri, detergent, pastã de dinþi, sãpun, conserve, salam, caºcaval, vin, rachiu, coroane de flori etc. Toate sunt cu 40-50 la sutã mai ieftine decât în România. Legea le permite românilor sã intre în þarã cu cantitãþi limitate de produse. Fiecare are voie sã aducã din Ucraina mãrfuri în valoare de 300 de euro. În plus, o persoanã are voie sã aibã: douã pachete de þigãri, 100 de trabucuri mari (cigarillos), 50 de trabucuri sau 250 grame de tutun. La capitolul „spirtoase”, românii au voie sã treacã graniþa cu un litru de tãrie, doi litri de bãuturi cu concentraþie alcoolicã sub 22 %, patru litri de vin ºi 16 litri de bere. Românul mai are dreptul la un plin de combustibil în rezervor, plus o canistrã de zece litri. Nu îþi interzice, însã, nimeni sã nu treci de mai multe ori în aceeaºi zi, iar preþul benzinei la ucrainieni e de circa 10 grivna (moneda ucraineanã), care înseamnã în jur de 4 lei. Pentru a aduce mai multe produse, românii s-au obiºnuit sã treacã graniþa, chiar ºi de câteva ori pe sãptãmânã, în familie sau în grupuri. Ei folosesc acest tertip pentru a aduce marfã mai multã pe care o vând, oricum, sub preþurile din România. Mulþi fac la fel ºi cu combustibilul. Din datele Poliþiei de Frontierã reiese cã peste 1.600 de români ies ºi vin în þarã, în aceeaºi zi, pe la vãmile Siret, Sighet ºi Halmeu. Zahãr la jumãtate de preþ Unul dintre cei care îºi face cumpãrãturile la Bazarul din Cernãuþi ne-a spus preþurile unora dintre produse: 1 litru de ulei-4 lei, 1 kg. de zahãr – 2,5 lei, 1 sac de 15 kg. detergent – 70 de lei, 1 kg. de carne de vitã-16 lei, 1 pachet de unt-2 lei, un pachet de þigãri Kent – 4 lei, o cutie de suc de roºii de 1,5 litri -5 lei. „Tradiþia”- ºpaga la vameºii din Ucraina Micii comercianþi ne-au povestit cã vameºii ucrainieni (foto) întind mâna, fãrã nicio jenã, ºi cer”tradiþia”. Este vorba de o ºpagã de 5 grivna, adicã în jur de 2 lei pe care românii o plãtesc la dus. La întoarcere, taxa e dublã:10 grivna. Un ºofer de TIR spune cã „tradiþia” la camioane este de 50 de grivna.
Ioan POPESCU
asii Romaniei
|
Ioan Popescu 3/16/2022 |
Contact: |
|
|
