Cernăuți un crâmpei din istoria României istorice
Daca sunteți prin zona Sucevei si aveti pașaportul la voi, dati o fugă până la Cernauti. Nu trebuie viză. Pe langa simbolistica atașata cu acest oras, veti descoperi un mic giuvaer arhitectural (seamănă cu Clujul),care iti sugereaza pe alocuri Viena, dar vei avea neplăcuta surpriză sa descoperi că în Cernauti, vorbitorii de limbă română sunt din ce in ce mai puțini circa 9000, din care vreo 4000 sunt moldoveni. Crâmpeie din istoria României Mari! Orașul are circa 270000 de locuitori(aproape cât Ploieștii), majoritatea fiind ucraineni, urmați de ruși, români, polonezi, evrei ș.a.
Iată cum descrie un moldovean din Iași, aventura sa în Cernăuți: Am intrat in Bucovina de Nord pe cale rutiera. Am luat o ocazie din Suceava un român bucovinean care fusese prin Suceava si se intorcea acasa. In mod normal, există un autobuz pe zi, cândva in jurul prânzului, dar poti gasi usor ocazii. Dupa ce am driblat granita ucraineana, super-aglomerata, am strabatut sate romanesti cum ar fi Tereblecea (pe alocuri, găsesti semne bilingve, in română si ucraineană) si am traversat si legendarii Codrii ai Cosminului, de pe varful unui deal am putut vedea intrarea in Cernauti. Era precum cartierul bucureștean Pipera, variantă locală, cu vile pompoase. Mulți români sunt bogați aici, îmi spune soferul, marea majoritate a proprietarilor sunt români aici
iar drumul negoțului pare să se îndrepte spre Suceava, nu spre Lvov sau Kiev
Dupa ce mi-am lasat bagajele la gară, am purces la descoperirea orasului. Duminica dimineata, orasul era surprinzator de animat
Lumea mergea agale la biserica
înca o data Cernautiul mi-a adus aminte de Transilvania, de, pecetea Imperiului Habsburgic nu se pierde asa usor
De altfel, Cernautii este mai mult sau mai putin creație a Imperiului Austro-Ungar. Totusi, fondarea orasului îi este atribuită domnitorului moldovean Alexandru cel Bun, care a acordat niște privilegii locuitorilor din Cernauti in anul 1408, acest an fiind considerat ca anul de nastere a orasului. De altfel, in centru, se află un panou imens redând istoricul hrisov al lui Alexandru cel Bun, pus in spatele statuii lui Taras Sevcenko- poet ucrainean care, la un moment dat, a trecut prin oras. De altfel, există si un monument ridicat aici cu ocazia sarbatoririi a 600 de ani de la fondarea orașului.
Cernăutii a continuat sa fie un oras mic, chiar neînsemnat. Drumul comercial trecea prin Cernauti, dar acesta nu era un târg de prim ordin, negustorii grăbindu-se spre capitala Moldovei, Suceava, aflată la doar 40 kilometri, pentru a ajunge apoi la Chilia sau Cetatea Alba, la Marea cea Mare.
Orașul a fost trezit de istorie de abia după ce austriecii au ocupat Nordul Moldovei, caruia i-au dat numele de Bucovina. Cel mai important oras din Bucovina austriacă era, evident, Suceava, dar austriecii au incercat sa reducă importanta acestui oras atât de strans legat de Stefan cel Mare sau Petru Musat, dorind sa creeze un alt oraș emblematic pentru noua provincie
și asa au ales Cernautii. Doar 338 familii avea orașul la primul recensamant facut in 1775
Austriecii au colonizat orașul cu germani, polonezi, dar mai ales evrei, la recensamantul din 1910, 26% din locuitori declarandu-se români, pe langa 38% evrei si doar 10% ucraineni.
Anul 1918 a readus Cernautiul alaturi de Suceava, Putna sau Storojineț la sânul Patriei Mamă România. Daca austriecii au impânzit orasul cu numeroase monumente si institutii (Universitatea din Cernauti fiind una dintre cele mai renumite din fostul Imperiu Habsburgic), românii au continuat constructia de monumente (cum ar fi biserica Sf. Nicolae), dar au si mentinut caracterul cosmopolit, liberal al orasului. Al doilea razboi mondial, ocupația sovietică, atitudinea evreilor din timpul primei ocupatii (1940 1941) au dus la mari schimbări in structura populatiei, astazi doar 6% din populatie declarându-se români.
Ce ai de vazut in Cernăuti ? Păi destule să-ti ocupe o zi intreagă în primul rând, nu trebuie ratată Mitropolia Bucovinei care a găzduit si Universitatea Carol I, actualmente sediul Universitatii din Cernăuți. Impresionanta clădire a fost construita in a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca sediu al Mitropoliei Ortodoxe a Bucovinei. În momentul inaugurarii, a fost cea mai mare investitie publică din acei ani din tot Imperiul ! Și se vede: trei cladiri ornate intr-un stil care combină Orientul cu Occidentul, o grădină superbă in spate compun un complex care merita vizitat. In plus, aici este locul unde a fost proclamata Unirea Bucovinei cu Romania cu doar câteva zile inainte de Adunarea Nationala de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
Piața Centrala de acum este fosta Piata Unirii
Este dominata de vechea primarie austriacă, dar aici poti găsi asa-numitul Palat National al Românilor, practic un complex cultural românesc, unde își au sediile diversele organizații românești.
Multiculturalismul Cernautiului este atestat de numeroasele lăcașuri de cult puteți vedea Biserica Catolică Poloneză, dar si impunatoarea Catedrală Armeană, puteti descoperi, cu surprindere, Biserica Sf. Nicolae o copie a Catedralei de la Curtea de Arges (a fost construita in anii 20, secolul trecut), dar si imensa sinagogă, transformată de sovietici intr-un cinematograf (care funcționeaza si astazi). Si daca vă este foame, luati la picior pe Strada Iancu, Cavaler de Flondor (actuala Strada Kobyleanska), numită de românii de aici încă Strada Domneasca o stradă pietonală cu restaurante, magazine cochete, dar si cu locuri de joacă pentru copii.
Cum ajungi acolo
E greu de spus cam cu ce se poate ajunge la Cernăuți, calea rutieră fiind cea mai sigură și la îndemână. Datorită conflictelor ruso-ucrainene, trenul internațional Sofia-Moscova a fost anulat.
Românii din Botoșani, Suceava, Maramureș și Satu Mare trec, zilnic, granița cu Ucraina pentru cumpărături
Aceste județe sun privilegiate de faptul că se învecinează cu Ucraina. Localnicii din nordul țării supraviețuiesc grație micului trafic de la frontieră care le permite să aducă în țară, legal, cantități limitate de marfă. La Bazarul de la Cernăuți, considerat unul dintre cele mai mari din Estul Europei, își fac cumpărăturile mii de români și din alte județe, precum Neamț, Bacău sau Iași. În aceste județe, tarabele din piețe abundă de produse alimentare și nealimentare made in Ucraina: zahăr, ulei, carne, ciocolată, ness, prăjituri, țigări, detergent, pastă de dinți, săpun, conserve, salam, cașcaval, vin, rachiu, coroane de flori etc. Toate sunt cu 40-50 la sută mai ieftine decât în România. Legea le permite românilor să intre în țară cu cantități limitate de produse. Fiecare are voie să aducă din Ucraina mărfuri în valoare de 300 de euro. În plus, o persoană are voie să aibă: două pachete de țigări, 100 de trabucuri mari (cigarillos), 50 de trabucuri sau 250 grame de tutun. La capitolul spirtoase, românii au voie să treacă granița cu un litru de tărie, doi litri de băuturi cu concentrație alcoolică sub 22 %, patru litri de vin și 16 litri de bere. Românul mai are dreptul la un plin de combustibil în rezervor, plus o canistră de zece litri. Nu îți interzice, însă, nimeni să nu treci de mai multe ori în aceeași zi, iar prețul benzinei la ucrainieni e de circa 10 grivna (moneda ucraineană), care înseamnă în jur de 4 lei. Pentru a aduce mai multe produse, românii s-au obișnuit să treacă granița, chiar și de câteva ori pe săptămână, în familie sau în grupuri. Ei folosesc acest tertip pentru a aduce marfă mai multă pe care o vând, oricum, sub prețurile din România. Mulți fac la fel și cu combustibilul. Din datele Poliției de Frontieră reiese că peste 1.600 de români ies și vin în țară, în aceeași zi, pe la vămile Siret, Sighet și Halmeu. Zahăr la jumătate de preț Unul dintre cei care își face cumpărăturile la Bazarul din Cernăuți ne-a spus prețurile unora dintre produse: 1 litru de ulei-4 lei, 1 kg. de zahăr 2,5 lei, 1 sac de 15 kg. detergent 70 de lei, 1 kg. de carne de vită-16 lei, 1 pachet de unt-2 lei, un pachet de țigări Kent 4 lei, o cutie de suc de roșii de 1,5 litri -5 lei. Tradiția- șpaga la vameșii din Ucraina Micii comercianți ne-au povestit că vameșii ucrainieni (foto) întind mâna, fără nicio jenă, și certradiția. Este vorba de o șpagă de 5 grivna, adică în jur de 2 lei pe care românii o plătesc la dus. La întoarcere, taxa e dublă:10 grivna. Un șofer de TIR spune că tradiția la camioane este de 50 de grivna.
Ioan POPESCU
asii Romaniei
|
Ioan Popescu 3/16/2022 |
Contact: |
|
|
