Enciclopedia identitătii românesti - Personalități
Nota autorului
Acest dicționar de personalități este parte a unei Enciclopedii a
identității românești. El așază apartenenții unei familii împreună,
astfel încât contribuția lor la identitatea românească să devină
vizibilă prin ceea ce înseamnă demers unitar al familiei ca
rezultantă a educației transmise pe firul generațiilor, dar și ca
punct de vedere despre însăși ideea de apartenență a familiei
(sau dinastiei) la un ansamblu de civilizație și la standardele
lumii civilizate în sens larg.
De asemenea, sunt menționați profesorii și elevii unei persona-
lități, atunci când este cazul, ceea ce permite încadrarea fiecăruia
într-o linie a evoluției fenomenului românesc, dar și atestarea
interferențelor, contactelor, influențelor dintre cultura română și
alte culturi ale lumii, început de posibilă definire a entității euro-
pene și a apartenenței românilor la această entitate, la marele
tot al civilizației planetare, ca prilej de sincronizare și de avans
al identității românești, de joc propriu și percutant în formula
întregului civilizațiilor omenești.
Un alt demers implicit a fost acela de a situa geografic în zo-
nele de proveniență apartenenții la demersul cultural, ceea ce
induce ideea influenței fundalului cultural la formarea persona-
lităților, a puterii unui mediu formativ de a-și pune amprenta și
de a trimite în prim-planul civilizației românești oameni pe care
nu tradiția familiei sau nu doar ea i-a făcut să-și dea măsura
în chip plenar, ci comunicarea cu acest fundal cultural, format
din toți cei care, deși nu erau prin ei înșiși personalități de prima
mărime în registrul valorilor românești, aveau totuși conștiința
ordinelor de mărime și voiau să le afirme prin aceia dintre ei,
talentați într-un domeniu ori altul, care le aparțineau prin ori-
gine. Școala și educația în ansamblul ei, sistemul instituțional și
permisivitatea ori, dimpotrivă, interdicția au forjat, au întărit
demersul fiecărui om dispus să-și asume parcurgerea marelui
drum numit experiență culturală (materială ori spirituală) și
produs cultural. Provinciile istorice românești au concurat
între ele în chip creator pentru a integra în spațiul identitar
cele mai înalte realizări, din punct de vedere uman, ale zonei.
Astfel încât putem afirma, cu deplină certitudine, că integritatea
fenomenului românesc este un produs al familiilor și al spațiilor
locuite de români.
Iradierea acestui ambient asupra minoritarilor și-a spus cuvân-
tul și există cazuri celebre de personalități care nu aparțin prin
naștere majorității românești, dar poartă prin lume identitatea
Acela doar e demn de libertate ce zi de zi
înfruntă lupta pentru ea...
culturală românească, puterea a ceea ce numeam fundalul ei
cultural formativ. Aparținem cu toții acestui spațiu identitar,
ceea ce nu înseamnă nicidecum că un om, după puterea lui
spirituală, nu-și poate asimila o identitate multiplă și nu se poate
afirma în mai multe spații culturale, fără să-și piardă cu nimic
impulsul identitar inițial, ci, dimpotrivă, să-l facă și mai pregnant
prin puterea comparației cu alte spații identitare.
Există și cazul opțiunilor de afiliere la cultura română al unor
personalități formate și provenite din alte spații decât acela al
culturii române ori al comunităților românești mai mici, dar
compacte, aflate în afara granițelor actuale ale spațiului identitar
românesc propriu-zis. Valorile pe care le-au produs și care apar-
țin identității românești nu sunt mai puțin prețioase și puterea
lor de a se integra în fluxul major al spiritului produce chiar
creșterea și modificarea spațiului identitar în ansamblul lui.
Evident, dicționarul tratează mai atent personalitățile veacu-
lui XX și ale intervalelor de traversare ale lumii românești: de
la capitalism la socialism și apoi de la socialism la capitalism,
momente care măsoară puterea națiunii de a-și afirma identita-
tea și permanența. Fie că s-au aflat pe un braț al balanței, ori pe
celălalt, personalitățile acestui spațiu identitar au asigurat supra-
viețuirea nației și au dus mai departe numele de român. Urmașii
se raportează la ei pentru a merge mai departe, afirmând ori
negând un corpus de valori. Dar, în oricare dintre aceste situații
se vor afla, ei vor continua să fie, identitar vorbind, produse ale
spațiului spiritual românesc. Aceasta chiar evidențiind bătălii ce
subliniază, o dată mai mult, standardele valorice pe care mizează
fiecare pe parcursul acestui lung și complex proces istoric.
Suntem o națiune încă tânără la scara istoriei și aceasta e șansa
noastră de a ne cunoaște în profunzime, cu bune și cu rele. De a
conștientiza cine și ce suntem și de a face corecțiile de parcurs
necesare pentru a ne așeza, la locul cuvenit, în marele peisaj al
lumii contemporane.
* * *
Mulțumesc cu recunoștință celor care au împărtășit acest mod
de a vedea lucrurile și așezarea personalităților românești pe
firul istoriei, adică lui Lucian Marina, președinte al Societății
de Limba Română din Voivodina, care s-a ocupat de fișele
românilor din Banatul Sârbesc, precum și domnilor doctori
habilitați Ion Ciocanu și Aurel Marinciuc din Republica
Moldova, cu toții cercetători foarte atenți și exacți ai fenome-
nului identitar românesc. De asemenea, adresez mulțumirile
mele echipei Editurii Litera, adică domnilor Anatol Vidrașcu și
Dan Vidrașcu, care au acceptat și au dus la finalizare proiectul,
ca și secretarului de redacție Corina Tăbăraș, care a vegheat
atent și discret întregul proces de editare. Nu în ultimul rând
mulțumesc nevăzutei echipe redacționale de la Chișinău, care
a traversat cu profesionalism versanții abrupți ai numeroaselor
corecturi și revizii de text.
DR. ECATERINA ȚARĂLUNGĂ
Nota Observatorl
Cartea contine 864 pagini si poate fi accesata la ;
https://banatulsarbesc1.files.wordpress.com/2018/04/enciclopedia_identitatii_romanesti_personalitati.pdf
|
Ecaterina Tarălungă 2/16/2022 |
Contact: |
|
|
