We are who we are ...
Se vantura larg in ultima vreme pe la noi tot felul de comentarii, mai mult sau mai putin daunatoare sau magulitoare, daca vreti, si cei mai multi dintre cei care raspandesc si folosesc acesti termeni, nici nu prea pricep despre ce este vorba si nici nu incearca sa patrunda si sa disece adevaratul lor mesaj.
E vorba aici de “multiculturalism” sau “pluralism” in societatea noastra.
Nu imi amintesc sa fi auzit acesti termeni in anii copilariei mele si, daca au existat intr-adevar, parintii, educatorii nostrii, nu ne-au explicat niciodata insemnatatea lor.
Adevarul este ca doar in societatea de azi, cu mozaicul ei de necuprins, dam cu pieptul de o amalgamare de neamuri, de religii, de casatorii mixte, de o contopire dorita sau nu a tot felul de emigranti, intr-o singura entitate
Sigur ca se aud vocile celor care se trudesc in zadar sa propovaduiasca “superioritatea” uneia sau
altei rase E un process de dureri ale cresterii si, cu cat citim mai mult, cu ata mai mult
ne dam seama ca e deadreptul futil sa nu acceptam realitatea si ascunzand capul in nisip
ca proverbialul strut, nu ajuta la nimic.
Toate se vor rezolva desigur numai atunci cand noi, cu totii, indiferent de unde venim si cine credem ca suntem, vom accepta ca exista doar o rasa: OM.
Deaceea, pentru ca suntem diferiti dar suntem ceea ce suntem, am rugat pe Directorul “Observatorul” ui sa publice un poem prins intr-o melodie, pe care l-am auzit in urma cu multe zeci de ani in Bucuresti.
Este intitulat: “O apa si-un pamant.”
O APA SI UN PAMANT…
Toti suntem o apa si-un pamant, niste biete jucarii,
Toti suntem o biata frunza-n vant, oricat de mari am fi.
Pentru-n singur moft ne dusmanim, ne uram pentr-un cuvant,
Si uitam ca totii suntem doar, o apa si-un pamant.
Tu plangi ca n-ai ce manca, tu razi ca ai ce manca,
Si doar un pumn de bani in viata ne desparte.
Tu esti bogat, tu sarac, asa e-n viata oricand,
Langa un satul sa fie si-un flamand…
Si-n fond, toti suntem o apa si-un pamant, niste biete jucarii,
Toti suntem o biata frunza-n vant, ce cade intr-o zi.
Unul zice “Eu sunt tot!” Dar de ce zice ca-i tot?
Ce are el de-i mai cu seama? Nu-i nascut tot dintr-o mama?
Ce, are o provenienta noua, e nascut cumva din “doua”,
Ca sa zica “Nu-s ca voi!” Si sa fie peste noi?
Toti la fel, ochi, gura, mana, toti o mana de tarana.
De ce sa fim unii asa si altii altminterea?
Ce? Inainte sa venim, ne-a intrebat cum vrem sa fim?
“Cum ai vrea faptura mica? Preferi Bercu sau Mitica?”
Daca ne-ar intreba, multe-n lume s-ar schimba,
Dar nu ne intreaba nimenea…
Verde, ros, camasa albastra,
Nu era camasa noastra.
Marfa proasta,importata, celofribra garantata
Au purtat-o multi golani, vai de ei, pacat de bani
Au facut ”tovarasie”,imbuibati de dusmanie, si-au uitat de omenie.
Toti suntem o apa si-un pamant, toti ca frunzele intr-un pom,
Un lucru doar, sa fim mai buni si doar o rasa, OM !
Harry Beer, Toronto
|
Harry Beer 2/7/2022 |
Contact: |
|
|
