Tablete pentru prieteni : Viata nu este justã, dar meritã trãitã.
Stirile care ne inundã zilnic sunt pline de catastrofe naturale si mai ales umane - cutremure, virusuri, focuri, inundatii, tsunami, înzãpeziri monstruoase, crime odioase, accidente de tot felul care costã zeci de vieti ca cele miniere, aviatice, navale, feroviare, rutiere, s.a.
Si astfel de întîmplãri, de un fel sau altul, au existat tot timpul în istoria frãmîntatã a acestei planete.
Simtul de echilibru, de justitie al oricarui om este descumpãnit; întrebarea care se ridicã firesc este de ce au loc în lume astfel de evenimente care par absurde în modul în care se înlãntuiesc si care duc la consecintze nefaste în viatza oamenilor, producînd obstacole de asa naturã încât unora le schimbã viatza -depresiuni, sindrom post-traumatic- iar altzii nu mai rezistã si preferã sã abandoneze viatza.
Si totusi...
Adevãrul este cã venim pe lume ca produs a unei fecundãri între douã celule ãare au fãcut un schimb de cromosomi din care a rezultat o fiintzã noua care are unicitate si este o "persoana" di momentul nasterii si care creste si se dezvoltã conform planului genetic individual; prin acesta, omul nu este liber; configuratia geneticã poate sã producã un individ sãnãtos si un geniu sau un estropiat sau handicapat (“mental retardation”, autism, boli, psihice, etc.) si asfel omul devine sclavul profilului genetic tansmis lui de cãtre pãrinti.
Din fericire pentru el, dezvoltarea creierului, plasticitatea sistemului nervos, plasticitea biologicã ce se adapteaza evolutiv functiei si relatia cu mediul au constituit conditiile necesare evolutitei umane care a dus la omul complex de azi. Psihicul nostru este rezultata factorilor genetici si de mediu care au modelat complexul uman prin aparitia în decursul evolutiei a constiintei si gîndirii logice si abstracte.
Astfel echipat, omul poate urca si coborî pantele vietii si în situatia de a rezolva mereu probleme ca cele înfatisate mai sus; el se agatã cu bratele, mînile si gîndirea în rezolvarea practicã a obstacolelor din propria viatzã cît si a familiei lui; uneori învinge; alteori este învîns!
Si totusi omul este atras de viatza si sacrificã orice ca sa poata trãi. Prin ce devine viatza asa de atractivã pentru om?
Sunt identificate trei sfere principale în care se manifestã acestã atractie:
1. sfera senzorial-emotionalã: în acesta se manifesta frica, iubirea, durerea, ura, gelozia, egoismul, etc., stãri care implicã participarea pãrtilor cortico-subcorticale ale creerului si în special thalamusul si amygdala.
2. gîndirea logicã si abstractã; aceasta dã omului cheia rezolvãrii problemelor practice ale vietzii si contactul cu universul din care face parte.
3. conceptul estetic al "frumosului" si simetriei: în acest mod spiritul omului se eleveaza în contact cu arta de orice naturã, de la desen si dans pîna la muzica, teatru si operã.
Contactul pe care fiintza umanã o ia cu realitatea prin intermediul acestor cãi are drept consecintzã o îmbogatire a cunoasterii si o elevare a spititului lui; aceasta e calea care l apropie si mai mult de lumea înconjuratoare si deci de viatzã; aceasta duce la stabilirea "link"-ului cu fenomenul viatz si la formarea înstinctului de conservare a vietzii (comun, dar pe alt plan cu cel al animaleleor).
Datorit tuturor acestor factori, fiintza umanã luptã pentru a coopera cu viatza la care nu renuntã decît în cazuri exceptionale; s-a spus ca viatza pentru om e o scoal care îl face mai bun, îl ridica pe o nouã treapta superioara, îl face mai întelept. Oamenii bisericii considerã cã omul -prin ameliorare- devine un colaborator a lui Dumnezeu în opera de organizare a lumii...
Cred cã adevãrul e în altã parte: omul iubeste viatza pentru cã aceasta îi dã si mari satisfactii: varietatea ei, contactul cu cei dragi din familie si prietenii, fãrã care sa simte singur si abandonat fortelor naturii-devenind deci mai mic si vulnerabil- satisfactia de a trãi în natura care îi dã posibilitatea de a-si hrãni descendentii, satisfactia de a trai în cupluri care se iubesc si mai ales posibilitatea de comunicare cu membrii comunitãtii prin cartile pe care le citeste si folosirea altor posibilitati tehnice pe care le-a inventat pentru a face sã circule "informatia". Toate acestea constituie esentza motivãrii atasamentului de viatza a omului.
Pe planul vietzii omul a depãsit cunoscutul "homo homini lupus”!
Dr Dinu Dimitriu
Toronto / On
Nota Observatorul ;
In memoriam Doctorul Dinu Dimitriu - personalitate a comunitãti românesti, colaborator al revistei si prieten al grupului de la Observatorul .
Vezi cateva imagini la rubrica - evenimente;
http://www.observatorul.com/events_main.asp
|
Dr Dinu Dimitriu 1/24/2022 |
Contact: |
|
|
