Scrisoare pastorală
La cumpănă de ani 2021/2022, am rugat pe Bunul Dumnezeu să reverse asupra Dumneavoastră și celor dragi ai Dumneavoastră sănătate, bucurii, împliniri în toate cele bune, puterea de a nu vă pierde speranța și credința, pace, liniște sufletească, bună înțelegere și trăire creștinească! La mulți și fericiți ani!
*
Rugă de-nceput. Acum, la început de an, se cuvine să rostim fiecare în parte și toți laolaltă o rugăciune către Dumnezeu, lăudându-L, mulțumindu-I și rugându-L să fie cu noi și în noi în toate zilele vieții noastre. Redăm o astfel de rugăciune din tezaurul liturgic al Bisericii noastre Ortodoxe:
,,Doamne Dumnezeul nostru, Preasfântă Treime, ne plecăm, iată, genunchii trupului și sufletului nostru, Ție, Preabunule și fără de păcat, Ție adevăratului Dumnezeu, Care ai făcut cerul și pământul, marea și izvoarele, toate cele văzute și nevăzute, Ție, Dumnezeule în trei fețe, Te proslăvim, ne închinăm și Te rugăm să cauți cu milostivire spre smerita noastră rugăciune și să primești mulțumirile, laudele și cererile noastre.
Mai întâi Îți mulțumim pentru că ne-ai păzit până acum, ca să nu cădem în mâinile vrăjmașilor văzuți și nevăzuți. Te lăudăm și-Ți mulțumim pentru toate darurile trupești și sufletești, pe care ni le-ai dat nouă până în clipa de față. Îți mulțumim pentru toate învățăturile pe care ni le-ai dat; Îți mulțumim pentru sănătate și pentru toate bunătățile trupești și sufletești, pe care ni le-ai dat până în clipa de față! Îți mulțumim pentru toate bucuriile și pentru toate întristările, pe care le-am avut în anul acesta și în toți anii vieții noastre! Îți mulțumim pentru tot ajutorul pe care ni l-ai dat, pentru că ne-ai păzit, Doamne, cu sfinții Tăi îngeri pe drumul acestui surghiun în care suntem, căci altfel cine ne-ar fi păzit pe noi în clipele cele grele și primejdioase, dacă n-ai fi fost Tu călăuzitorul și păzitorul vieții noastre, împreună cu sfinții Tăi îngeri.
Te rugăm acum, Doamne Cel Mare și Preaputernic, Tată, Fiul și Sfântul Duh, să cauți cu milă și să binecuvântezi tot ce am lucrat noi nevrednicii și necredincioșii întru numele Tău: rugăciunile, cântările, privegherile și toate ostenelile noastre puține. Iartă-ne, Doamne, de toate păcatele pe care le-am săvârșit până în clipa de față și ne ușurează de ele, dezlegându-ne de ele. Dă-ne har și putere să lepădăm toate patimile și pornirile cele rele și toate plăcerile pierzătoare de suflet. Te rugăm, Doamne, în clipa aceasta de suspin să-ți aduci aminte de frații noștri, care sunt în surghiun sau asupriți, să-ți aduci aminte, Doamne, de cei bolnavi și care se află în grele suferințe; de toți cei ce se află prin spitale, de cei singuri și amărâți, de văduve și de orfani, de cei săraci și nebucurați. Te rugăm, Doamne, îndepărtează de la noi bolile grele și fără leac, bolile molipsitoare, războaiele și răutățile de tot felul.
Adu-Ți aminte, Doamne, și de vrăjmașii noștri, de toți care ne asupresc, ne prigonesc și ne dosădesc și iartă-i, Doamne, și îmblânzește-i și ajută-i să se cunoască și să Te cunoască pe Tine, Dumnezeul nostru. Adu-Ți aminte, Doamne, și de grijitorii noștri sufletești și trupești, care s-au ostenit și se ostenesc încă pentru noi și le dăruiește darul Tău cel sfânt ca să ne sprijine și să ne întărească mereu în credință. Fii cu ei precum ai fost mereu cu apostolii Tăi, dă-le putere ca lui Moise, ca să ne călăuzească prin pustiul lumii acesteia spre Canaanul cel veșnic. Păzește, Doamne, întreaga Biserică Ortodoxă și scap-o de toate asuprelile și o ocrotește pe dânsa.
Și te mai rugăm, Dumnezeule, să ne dai răbdare, înțelepciune, dragoste desăvârșită, nădejde nezdruncinată și toate celelalte virtuți trebuitoare mântuirii noastre. Apără-ne, Doamne, de cei gâlcevitori, de oamenii cei rătăciți, robiți și orbiți de păcate! Ajută-ne, Doamne, să nu ne depărtăm de Tine în nici o împrejurare! Scrie, Hristoase, Mântuitorule, și numele noastre în cartea vieții Tale.
Adu-Ți aminte, Doamne, și de toți cei adormiți din neamurile noastre: de părinții, de frații, de surorile noastre, care au plecat dintre noi, de toți cei care au fost pomeniți la Sfintele Liturghii și la sarindarele de peste an. Pomenește-i încă și încă în ceasul acesta în sfântă împărăția Ta.
Auzi-ne și ne miluiește pe noi, cei ce stăm acum înaintea feței Tale, așa cum i-ai auzit și pe ucenicii Tăi când Te rugau, pe prooroci, pe mucenici și pe ierarhi și cum i-ai auzit pe toți Sfinții Părinți. Nu ne lepăda nici pe noi de la fața Ta, fiindcă zidirea Ta suntem și alt dumnezeu nu cunoaștem și nu vrem a ști, ci numai pe Tine, Dumnezeul nostru în Trei Ipostasuri: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, în care credem și Căruia ne închinăm acum și pururea și în vecii vecilor, Amin.
*
Rugă pentru cei robiți.
În multe ectenii și rugăciuni ale Bisericii Ortodoxe întâlnim formula ,,pentru cei robiți”. Cel ce aude și nu este familiarizat cu învățătura Bisericii noastre, se duce repede la concluzia că rugăciunile respective sunt vechi de secole, de pe vremea când veneau pe aici popoare migratoare și luau robi. Bieții oameni erau duși în captivitate, sacrificați ca drept mulțumire adusă zeilor poporului învingător, sau erau folosiți la cele mai grele munci și, în final, mureau epuizați.
Este adevărat, rugăciunile respective sunt foarte vechi, dar ele nu se referă numai la robii de altădată, ci și la robii de astăzi și la cei din toate timpurile și din toate locurile. Veți spune că nu mai există robi. Vă contrazic. Vă voi aduce în atenție câteva categorii de oameni și poate îmi veți da dreptate, că rugăciunile respective sunt de actualitate și binevenite. Iată-le:
- Sunt robi ai zilelor noastre trăitorii în țările stăpânite de alte țări. Ocupanții răpesc din țările ocupate toate bogățiile naturale, folosesc populația la tot felul de corvoade neplătite sau la prețuri derizorii, țin țările respective în stare de înapoiere economică, culturală etc.;
- Sunt robi ai zilelor noastre cei răpiți de bande de infractori și puși la munci grele, neplătite, lipsiți de libertate, violați, schingiuiți, schilodiți, uciși etc.;
- Sunt robi ai zilelor noastre cei stăpâniți de alcool, droguri, jocuri de noroc, tutun, desfrâu, hoții și alte patimi pierzătoare de suflet și aducătoare de boli trupești și de moarte;
- Sunt robi ai zilelor noastre cei îndoctrinați oficial de sisteme politice și filozofice, care își uită adevăratul rost al vieții lor pe pământ și își închină zilele și puterile unor idealuri iluzorii, nebunești, care urmăresc orice altceva, numai mântuirea nu;
- Sunt robi ai zilelor noastre, cei care-și consumă viața, energia și priceperea pentru a aduna avere, a câștiga putere și funcții publice, a-și oferi cât mai multe plăceri lumești.
Lista ar putea continua. Înțelegem, așadar, că rugăciunile respective nu sunt depășite, sunt foarte actuale și se cuvine să le rostim fiecare din noi pentru noi și pentru semenii noștri.
*
Cuvinte duhovnicești.
Regretatul Arhiepiscop al Maramureșului și Sătmarului, Justinian Chira, spunea următoarele despre Rugăciunea Domnească, adică despre Tatăl nostru:
,,Această rugăciune este temelia cultului Bisericii lui Hristos. Numai un Dumnezeu putea să-i învețe pe oameni o rugăciune atât de desăvârșită și atotputernică: de o simplitate cutremurătoare, dar și de o adâncime și perfecțiune amețitoare… ca într-un dumnezeiesc strop de lumină, în rugăciunea „Tatăl nostru” se cuprinde întreg universul spiritual și material al omului. Această rugăciune a aprins sufletele tuturor Sfinților, a dat tărie tuturor creștinilor, a luminat viața strămoșilor, a mângâiat suferințele asupriților, a fost temelia vieții oamenilor desăvârșiți…”
*,
La cumpănă de ani.
Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru tot și pentru toate, căci fără El suntem praf și pulbere. Atât cât vrea El mai ființăm pe acest pământ, ne mai bucurăm de fiecare zi ce ne-o dăruiește, de fiecare anotimp, de fiecare clipă fericită, pe care mai avem prilejul s-o trăim!
Vă mulțumim cordial tuturor pentru tot sprijinul ce ni l-ați dat în cursul anului 2021! Vă mulțumim tuturor celor care ne-ați primit cu colindul, atât la Crăciun, cât și la Bobotează, după datina străbună, ca niște adevărate familii de creștini! Vă mulțumim cordial pentru darul ce ni l-ați făcut, fiecare după voia și posibilitățile ce le-a avut, dar mai ales pentru bunăvoința creștinească și românească. Să dea Dumnezeu să vă găsim pe toți sănătoși și cu voie bună mulți ani de aici înainte!
La cumpănă de ani, se cuvine să facem un scurt bilanț fiecare dintre noi cu privire la viața noastră, la familiile noastre, la speranțele ce le avem de viitor. Dacă n-ar mai fi sărbătorile și rânduielile acestea ale anotimpurilor, viața ar fi ca o lungă călătorie fără popas. Așadar, să ne oprim un pic în lungul drum al trecerii noastre prin lume și să ne facem un examen de conștiință fiecare. Să ne imaginăm că derulăm filmul vieții noastre de până acum, cu toate ale sale bune și rele. Să ne imaginăm, de asemenea, că la acest film ar privi și Dumnezeu. Ia gândiți-vă, ați găsi vreo scenă în acel film de care să vă fie frică, ori să vă roșească obrazul la gândul că va vedea-o Cel de Sus? Sau chiar și numai ceilalți semeni ai Dumneavoastră?! E o grea încercare. Căutați, de asemenea, să socotiți dacă ați făcut tot ce a depins de Dumneavoastră, ca propria familie să dureze, ca soțul, soția, copiii, părinții, socrii, cumnații Dumneavoastră să aibă o rază de fericire, când s-au aflat în preajma Dumneavoastră, când ați vorbit, când ați muncit împreună? Vedeți dacă ați făcut vreo fărâmă de bine cuiva, dacă v-ați făcut întotdeauna rugăciunea, dacă sunteți împăcați cu Dumneavoastră înșivă, cu cei din jur și, mai ales, cu Dumnezeu.
Încercați să vă imaginați, că în clipa următoare ați fi chemați înaintea lui Dumnezeu, că v-ar sosi ceasul cel din urmă. Aveți, oare, bagajul făcut? Sunteți, într-adevăr, pregătiți de marea călătorie? Aveți suficiente argumente ca să vă apărați la dreapta judecată pentru faptele săvârșite în această viață? Sunt câteva întrebări, pe care ar trebui să ni le punem fiecare dintre noi la această cumpănă de ani.
Faceți planuri pentru Dumneavoastră, dar țineți seamă și de ceilalți membrii ai familiei. Vedeți dacă și lor le place și sunt de acord cu ceea ce vreți să faceți. Așa va fi armonie și unitate în casa Dumneavoastră și nimănui lehamite nu-i va fi, că stați sub același acoperiș!
A fost un an greu nu numai pentru fiecare dintre noi, ci pentru lumea întreagă. Au murit în lume aproape două milioane de oameni, ca la un război mondial. Au murit în țara noastră câteva zeci de mii de semeni ai noștri, aproape un milion au fost infectați. Am avut în parohie patru decese de Covid, multe-multe infectări, spitalizări, izolări, carantinări. Frica de infectare și de moarte am simțit-o fiecare dintre noi mai mult sau mai puțin. S-au închis instituții, firme, am fost obligați să stăm în casă. Noi cei de la țară am fost mai liberi, dar gândiți-vă la cei de la oraș, care au fost obligați să stea într-un apartament luni de zile. Nu a fost ușor! S-au tocat economiile, au crescut datoriile, s-au înmulțit șomerii, s-au desființat locurile de muncă. Nu cred că a fost familie sau individ în lumea aceasta, ca în anii 2020-2021 să nu aibă de suferit de pe urma acestei molime. Luni la rând au fost bisericile închise și preoții au slujit singuri, inclusiv în zilele Sfintelor Paști, au fost închise școlile, bibliotecile, teatrele, muzeele, instituțiile de cultură și artă. Am umblat cu măștile pe față, de-am ajuns să nu ne mai cunoaștem între noi, nu am mai avut voie să dăm mâna unul cu altul, să ne mai întâlnim mai mulți, să participăm la botezuri, nunți, înmormântări, nedei, pomeni, parastase, praznice. Umbra morții s-a întins peste tot!
Și, totuși! Dacă este să vedem și binele în acest val imens de rău și disperare ce s-a abătut asupra Pământului, acela ar fi faptul că situația aceasta ne-a unit mai mult, ne-a solidarizat. Ne-am temut pentru viața și sănătatea noastră, dar ne-am temut și pentru viața și sănătatea celorlalți, fie că au fost membrii familiei noastre, fie că au fost cetățeni ai planetei Pământ. Ne-am temut pentru cei dragi nouă plecați departe, care n-au mai avut voie să se întoarcă acasă. Zi de zi am așteptat cu înfrigurare și teamă să aflăm numărul de infectați, de morți, de internați, de vindecați. Ne-am bucurat copilărește, când am aflat că răul începe să fie alungat, că numărul vindecaților este tot mai mare; am purtat mască pentru a ne proteja pe noi înșine, dar mai ales pentru a-i proteja pe cei din jurul nostru; am avut răgazul să stăm mai mult împreună cu familia noastră, să recuperăm ceasurile, zilele și anii în care, preocupați până peste cap de problemele de serviciu, am uitat de soț, de soție, de copii, am uitat să mai discutăm cu ai casei noastre. În multe cazuri membrii unei familii ajunseseră ca niște străini cazați la un hotel, care doar se văd, se salută și pleacă fiecare la treburile lui.
Am avut prilejul în această perioadă să ne aducem aminte de Dumnezeu mai mult ca oricând și să-i cerem ajutorul. Chiar dacă ne-a fost frică să mergem la biserică pentru ca să nu ne infectăm, dar ne-am rugat în sinea noastră, în casa noastră, în fața icoanei de acasă. Cred că această perioadă a fost ca un filtru moral, care a mai ales grâul din pleavă. Amintiți-vă cum se făceau mitinguri și demonstrații mai înainte pentru ca să se legifereze familia formată din doi bărbați sau două femei, pentru educația sexuală a copiilor în școală. I-ați mai văzut, i-ați mai auzit pe undeva pe stimabilii ,,progresiști”? Măcar de-ar înțelege cu acest prilej că nu se vor putea lupta niciodată cu Dumnezeu și cu rânduielile pe care le-a lăsat lumii zidite de El!
Să sperăm că va fi bine în anul care a început, că molima va fi învinsă, că nu va mai cade niciunul dintre noi pe câmpul acesta de luptă cu dușmanul nevăzut, că va fi iarăși bine și frumos în lumea aceasta!
Să sperăm, de asemenea, că va rândui Dumnezeu ca cei cu putere de decizie să se înțeleagă și să nu izbucnească un nou război, în urma căruia să rămân munți de cadavre! Dumnezeu să ne ajute și să fie bine!
*
Zâmbete.
☺Dacă eu îți spun că vin în zece minute, de ce mă suni din oră-n oră? ☺Pe lângă plopii fără soț,/ Adesea am trecut,/ Puteam să trec și printre ei,/ Dar n-m mai încăput! ☺Legea termodinamicii: când femeia fierbe, bărbatul se evaporă! ☺O familie avea trei fete. S-au căsătorit. S-au dus cu toții la mare. Soacra a vrut să verifice cât de mult țin ginerii la ea. S-a făcut că se îneacă și a țipat. Ginerele cel mare s-a aruncat în apă și-a salvat-o. A doua zi ginerele cel mare a găsit la poartă o ,,Dacia” – 1300 nouă, cu un bilet pe bord: ,,Bine faci, bine găsești! Soacra”. În ziua următoare, soacra iar a simulat că se îneacă și a țipat. Ginerele mijlociu a sărit în apă și-a salvat-o. Dimineața a găsit și el la poartă o mașină ,,Trabant” nouă cu un bilet pe bord: ,,Bine faci, bine găsești! Soacra”. În ziua următoare, când ginerele cel mic era mai aproape de ea, soacra a căzut în mare și a țipat. Ginerele și-a făcut socoteala: ,,Celui mare i-a dat o ,,Dacia”, celui mijlociu un ,,Trabant”, mie îmi va da o motoretă ,,Mobra”. Pentru atâta nu se merită să risc. S-a făcut că nu aude țipetele și n-a sărit. Soacra a murit înecată. În dimineața următoare, ginerele cel mic a găsit la poartă o mașină ,,Ford”, nouă, cu un bilet pe bord, în care scria: ,,Bine faci, bine găsești! Socrul” .
*
Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu! La mulți ani!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
|
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda 1/22/2022 |
Contact: |
|
|
