Frânturi de adevăr, 2021
Dimineața rece de februarie, este frig și în suflete… Pandemia de covid 19 este la al treilea val. mi conduc mașină către spital, și ascult CBC radio. Știrile nu sunt tocmai bune: 837 de noi infectări și 10 morți, în ultimele 24 de ore. Suna pagerul, și cum am Bluetooh în mașină, răspund la solicitarea nursei. O cheamă Emily, este scunda, de origine filipineza, frumușica și foarte tânără. A absolvit Bachelor of Nursing acum câteva luni. Nu se așteptă să debuteze munca într-o situație de pandemie. Dar, după cum mi-a spus într-una din zile:” daca te înscrii în armata că soldat, trebuie să mergi la război!”, zâmbind ștrengărește. Emily mă anunță că domnul Cecil este tot mai hypoxic, este pe masca de oxygen 100%, și nu îi scade febra de nici un fel.
De cum ajung la spital, mă duc să-l văd. Domnul Cecil este un bătrânel de 86 de ani, a fost mecanic de avioane, și știe că este foarte grav bolnav. A auzit că nu toți bolnavii cu pneumonie covid supraviețuiesc bolii. Ne- a rugat să nu-i facem CPR, vrea să moara liniștit, cu demnitate, și nu pe ventilație mecanica. Mă ofer să-i sun soția, pentru că vizitatorii nu sunt permiși în spital.
- I am going to call Stela, your wife, what shall I tell her? -Tell her that I am fine. - But you are not fine, you know that. -I know, but I don’t want her to worry.
La telefon, îi spun soției adevărul, nu am voie să-i dau speranțe false, și mai ales mă străduiesc să o pregătesc pentru inevitabilul care se vă produce curând. Îi povestesc ce m-a rugat Dl. Cecil să-i spun. Stela plânge încetișor. Îmi văd de treaba, și doua ore mai tărziu, Emily mă anunță că Dl Cecil a murit. Emily este ultima persoana pe care a văzut-o. A murit cu demnitate așa cum a și trăit.
M-a impresionat comportamentul lui, generos chiar și în fata morții, când nu a vrut să-și necăjească soția, a dorit să o protejeze de vesti rele, așa cum bănuiesc că a făcut țoață viață. Și-a iubit familia, și a luptat să-i tina departe de toate relele lumii… După-amiaza, pe drumul către casa, ascult Jazz FM, că de știri m-am cam saturat. La o intersecție este un traffic-jam, mai multe mașini de salvare, de politie, și îmi dau seama că voi fii blocata cel puțin o ora. Îmi vine să plâng, și nici nu stiu daca de oboseala, de frustrare, de neputință, de anxietate, sau de cate certificate de deces am semnat în ultimele zile…
Medicii și personalul medical sunt expuși la multa suferință umana de-a lungul carierei, dar cred că cu toții avem un pacient pe care nu-l vom putea uita. “Tell her that I am fine”, îmi tot răsună în minte, în timp ce simt un gust ușor sărat pe buze, și vocea mea interioara, acoperă sunetul sirenelor de Salvare.
Dr. Diana Laza, Toronto
|
Dr. Diana Laza, Toronto 12/8/2021 |
Contact: |
|
|