Iosif Coriolan Buracu, idei si fapte
Cartea Iosif Coriolan Buracu în memoria almăjenilor, volum îngrijit de Pavel Panduru și Angelica Herac, a apărut la Editura Tim din Reșița înanul 2018., în proiectul Comemorarea a 130 de ani de la nașterea preotului Iosif Coriolan Buracu, mare luptător pentru limbă, neam și credință născut la Prigor în 15 mai 1888.
Volumul cuprinde lucrările simpozionului din 20 mai 2019, act de cultură dedicat celebrării Centenarului Marii Uniri și a comemorării unui fiu al Țării Almăjului, moment de sărbătoare la care au luat parte truditorii pământului, țăranii din Prigor, o parte semnificativă a intelectualității bănățene, personalități universitare (prof. univ.dr. ing. Alimpie Ignea, prof. univ. dr. Dumitru Popovici) și academice. Acad. Păun Ion Otimana, almăjan, a trimis gândurile sale despre personalitatea de excepție a preotului, deoarece obligații academice au determinat imposibilă participarea la evenimentuldin Valea Almăjului.
Pavel Panduru este profesor de istorie. Angelica Herac ete redactor-șef al revistei Nedeia, revistă de cultură tradițională editată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin.
E vrednică de toată lauda preocuparea de a păstra vie memoria înaintașilor și de a reconstitui spiritul dramatic, politic și cultural, al timpului în care a trăit ronmânește un fiu al Văii Almăjului.
Personalitate complexă, într-o perioadă istorică grea, de maximă importanță pentru neamul său, I. C. Buracu unește în mod exemplar ideea românească, idee politică, și acțiunea politică, fiind omul faptei.în spațiul social-cultural, la altarul bisericii, în păstorirea credincioșilor ortodocși din localitatea Mehadia, în slujirea soldaților pe front ca preot militar.
Deznaționalizarea românilor a devenit politică de stat, oficială, concretizată prin legea din 1907 legată de numele contelui Albert Apponyi pentru învățământul în limba maghiară. Plin de curaj, a vopsit pardoseala bisericii în culorile tricolorului românesc. A condus Despărțământul Almăjului în Societatea Culturală Astra.
În 1914, a fost arestat în biserică în timp ce oficia liturghia. Din garnizoana de la Orșova, a fost întemnițat la Caransebeș, apoi trimis pe frontul din Galiția ca preot militar.
Consecvent în afirmarea românismului, organizează Consiliul Național Român din Mehadia și înființează Garda Națională Română
În generația Unirtii, I. C. Buracu ocupă un loc aparte. Nu a fost, prin vocație, om politic în sensul propriu-zis al cuvântului, a devenit om politic (deputat P.N.Ț de Caraș, noiembrie 1928-aprilie 1931; senator, iulie 1932- noiembrie 1933). Preot cărturar, a trăit la baza societății, printre oamenii de rând, care se loveau zilnic de oprimare străină. Cuvântul său înflăcărat, trăsăturile sale morale au antrenat, pentru o cauză dreaptă, țărani, învățători, funcționari, meșteșugari, comercianți, în acțiuni concrete, cum a fost impresionanta adunarea de la Mehadia, anticipând momentul sublim de la Alba Iulia. Urmărit de autoritățile militare sârbești, care se comportau ca o armată de ocupație, a fost nevoit sa plece la Sibiu și, de aici, la Brașov, înrolându-se în oastea națională. A convins pe generalul Berthelot de la misiunea franceză de adevărul cauzei românești față de pretențiile administrației sârbești instalalate, în Banat, cu puterea militară.
Fire de luptător, drept și intransigent, asemenea strămoșilor săi aromâni din Macedonia, I. C. Buracu, după mamă, se trage din vestita familie Boldea din Borlovenii Vechi, colonelul protopop Κ. u. Κ (denumirea armatei austriece) Pavel Boldea, fiind unchiul său, inclus între voievozii secreț i, un soi de căpetenii înnăscute și recunoscute²în lupta pentru ideea națională. Aidoma unchiului său, preotul I. C. Buracu este un Stâlp al Caseiromânești, cu fapte mari în spațiul local în care a apărut, în Țara Almăjului și în Craina, ținuturi bănățene impresionante.
Preotul cărturar a trăit bucuria înfăptuirii României Mari, dar și sfâșierea Țării prin acțiunea conjugată a Germaniei și Uniunii Sovietice, prin complicitatea marilor puteri victorioase în ultimul mare război. Pentru vina de a simți românește a fost arestat la 10 august 1952, condamnat la închisoare, apoi eliberat de la Canal în 27 aprilie 1953,
Istoric al ținutului natal, ctitor de muzee, preotul I.C. Buracu a înființat biblioteci în Țara Almăjului și pentru românii de dincolo de hotarele țării, în fosta Iugoslavie, un fel de filiale ale Bibliotecii I. C. Bibicescu din Drobeta-Turnu-Severin, pe care, ca director, a administrat-o eficient în interes național. Preotul din Prigor a fost primul director al Palatului Cultural din oraș. Alături de generalul Nicolae Cena, învățătorii Nicolae Mergea (din Pătaș), Traian Hențiu (Orșova), Iancu Câmpanu (din Domașnea, originar din Bozovici), preoții Gheorghe Tătucu (din Iablanița), Pavel Șandru (din Teregova), colonelul Ioan Curiță, învățătorul poet George Bălteanu (din Domașnea) , publicistul și folcloristul Emilian Novacovici, istoricul Ioan Sârbu, rămâne un model de viață în slujba neamului.
Urmând acest model, generațiile tinere vor putea prelua arhetipul românismului, promovându-și identitatea, dincolo de codul numeric din societate. Un alt urmaș al familiei Boldea, isoricul american Alexandru Nemoianu scria în acest sens: este suficient să ne întoarcem cu dragoste spre ceea ce a reprezentat și a ținut în ființă pe români. Ceea ce înseamnă că trebuie să mergem pe un drum bătătorit, unde a curs sângele neamului și lacrima românească nu s-a uscat, fiind oameni ai vremii, cu o conștiință limpede și statornică, dovedind că nu am pierdut instinctul de conservare ridicat la rang de lege nescrisă de marile puteri ale lumii, degajați de minciuni istorice și lipsiți de prejudecăți cultivate cu cinism de grijastrăină.
1. *** Iosif Coriolan Buracu în memoria almăjenilor, Volum îngrijit de Pavel Panduru și Angelica Herac, Editura Tim, Reșița, 2018.
2. Artur Sivestri, Prefața Stâlpii casei la volumul documentar Un prinț popular Protopopul colonel Κ. u. Κ. Pavel Boldea din Borlovenii Vechi, Editura Intermundus, București, 2008, p. 4.
CONSTANTIN TEODORESCU, Kitchener (Ontario), Canada
|
Constantin Teodorescu 11/20/2021 |
Contact: |
|
|
