Proiectul „Artisti in temnitele comuniste”, produs de PostModernism Museum
Artisti in temnitele comuniste: peste 150 profile, o cercetare extensiva, platforma multimedia si expozitie online, campanie de informare si constientizare
Proiectul „Artisti in temnitele comuniste”, produs de PostModernism Museum in 2021, aduce in atentie, sub forma unei platforme online multimedia dedicate, peste 150 de profile de artisti si artiste care au suferit in temnitele comuniste, acompaniate de video documentare, o expozitie online si o campanie culturala online de informare si constientizare. Istoria artelor din Romania s-a scris fara considerarea acestor destine artistice.
In spatiul public s-a dezbatut si publicat pana acum, in diferite forme publicistice si mediatice, mai ales despre experientele carcerale ale elitelor politice, religioase si aproape deloc ale celor din zonele artelor vizuale.
Contributia documentara a proiectului „Artisti in temnitele comuniste”, produs de PostModernism Museum, este necesara pentru o mai buna intelegere a istoriei culturale recente si este semnificativa pentru o cercetare sistematica a represiunii regimului comunist in zona artistica. „Experientele carcerale ale unor biografii artistice individuale nuanteaza totodata si termenii opozitie, rezistenta prin cultura, disidenta, utilizati in zona artistica”, spune Cosmin Nasui, curatorul proiectului.
Prin parteneriatul cu Centrul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), au fost consultate de catre cercetatorii proiectului fisele penale ale unor artisti, acestea fiind puse la dispozitia publicului pe platforma www.postmodernism.ro, in scopuri de informare, documentare si cercetare. PostModernism Museum se opune promovarii cultului criminalilor de razboi si al membrilor miscarilor fasciste.
Proiectul „Artisti in temnitele comuniste” urmareste prezentarea profilelor a peste 150 de artiste si artisti care au suferit, condamnati politic in temnitele comuniste, pentru o punere in context identitar a relatiilor complexe dintre sisteme socio-politice si viata culturala nationala (creatie si consum) din perioada 1945-1989 in Romania, prin intermediul unor instrumente de lucru interdisciplinare pe care le foloseste PostModernism Museum in proiectele sale de documentare, precum: cercetari in arhive, expozitie online, platforma multimedia, video-documentare, campanie de informare si constientizare.
„Inca din faza actuala de cercetare, se pot desprinde cateva caracteristici generale ale motivelor de arestare ale artistilor, printre care: «agitatie dusmanoasa», «crime de uneltire impotriva ordinii sociale», «crima de inalta tradare», «rebeliune», «a facut parte din PNL», «a facut parte din PNT», «activitate legionara», «activitate intr-o grupare legionara», «sef de cuib si comandant legionar», «trecerea frauduloasa a frontierei», «specula», «crima de razboi», «crime contra umanitatii», «omisiune de denunt», «raspandire de publicatii interzise», «manifestari dusmanoase», «scrisori anonime». Artistii nu au fost arestati pentru manifestari de natura artistica sau derivate din aceasta activitate profesionala”, adauga Cosmin Nasui.
De-a lungul cercetarii, istorici din cadrul proiectului au intrat in contact cu familii de artisti condamnati politic, care au pus la dispozitie materiale documentare, insotite de multa implicare emotionala. Spre exemplu, un membru al familiei artistului Petru Suciu scrie: „Ma bucur ca, intr-un context mai larg, viata unui om invins poate capata totusi un sens, ca parte a unei istorii care nu trebuie sa se mai repete. (...) Senzatia ca e inutil. Acum pare altfel.”
Numarul de 162 de artisti identificati individual pana in prezent reprezinta procentul de aproximativ de 15% din totalul de 600 de artisti: 400 din Capitala si 200 din tara, la data inceperii arestarilor. Redam mai jos primul document de la care am pornit cercetarea ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. D 000018 Masuri represive luate impotriva unor persoane de diferite profesii (scriitori, ziaristi, profesori, artisti): note si tabele privind arestarea si condamnarea unor scriitori, ziaristi, profesori, compozitori, pictori, artisti, regizori in perioada 1945-1964. Documente intocmite in 1968: 130 file.
1. Danila Andritoiu (1895) (D 000018, fila 128)
2. Alexandru Anghelescu (D 000018, fila 100)
3. Anton Antoniu (D 000018, fila 100)
4. Ion Antoniu (1934) (D 000018, fila 100)
5. Elena Anton (D 000018, filele 12, 90)
6. Constantin Belei (D 000018, filele 13, 92)
7. Aurel Badau (D 000018, filele 15, 91)
8. Vasile Bercaru (D 000018, fila 127)
9. Ionel Bors (D 000018, fila 101)
10. Vasile Botos (D 000018, fila 91)
11. Ecaterina Bosnea (D 000018, fila 92)
12. Alexandru Bucescu (D 000018, fila 91)
13. Sever Buradescu (Burada) (1896-1968) (D 000018, filele 15, 93)
14. Vasile Bugan (D 000018, fila 92)
15. Ioan Caba (D 000018, fila 127)
16. Iancu Ciorascu (D 000018, fila 128)
17. Orest Cismaru (D 000018, fila 103)
18. Marin Constantinescu (D 000018, fila 93)
19. Alexandru Craciunescu (D 000018, fila 128)
20. Ion Cristodulo (1925-1991) (D 000018, filele 18, 101)
21. Ileana Czeghedi (D 000018, fila 18)
22. Zissu Cana (D 000018, filele 18, 93)
23. Dumitru Dumitrescu (1920-1983) (D 000018, fila 101)
24. Iosif Gidea (D 000018, fila 94)
25. Constantin Hremata (D 000018, fila 94)
26. Mircea Marosin Ionescu (D 000018, filele 22, 95)
27. Alexandru Istrate (D 000018, fila 95)
28. Constantin Iordache (D 000018, fila 103)
29. Tertulian Langa (D 000018, fila 96)
30. Iuliu (Gyula) Laszlo (D 000018, filele 25, 95)
31. Carol Lepizsan (D 000018, fila 96)
32. Simon Lefter (D 000018, fila 123)
33. Francisc Kovacs (1923-1999) (D 000018, fila 94)
34. Coloman Kudelasz (D 000018, fila 103)
35. Nicolae Marinescu (D 000018, filele 26, 96)
36. Clarisa Marcovici (D 000018, fila 27)
37. Nicolae Nicolescu (D 000018, fila 102)
38. Nistor Motu (D 000018, fila 104)
39. Alexandru Olian (1914-1997) (D 000018, fila 102)
40. Ion Paunescu (D 000018, fila 104)
41. Ervin Pitsch (D 000018, fila 124)
42. Mihai Sorin Popa (D 000018, fila 97)
43. Beniamin Precup (D 000018, fila 97)
44. Gheorghe Roland Pupaza (D 000018, fila 97)
45. Vasile Puteanu (D 000018, fila 104)
46. Aurel Samartineanu (D 000018, filele 31, 105)
47. Sergiu Subin Scepkin (D 000018, fila 31)
48. Stan Sfecla (D 000018, filele 32, 98)
49. Victor Stoica (D 000018, fila 98)
50. George Tomaziu (1915-1990) (D 000018, fila 98)
51. Gheorghe Tudose (D 000018, fila 99)
52. Adalbert Ugron (D 000018, fila 105)
53. Daniela Voinescu (D 000018, fila 99)
54. Elena Vavilin (1901-1971) (D 000018, fila 99)
55. Mihail Vilsan (D 000018, fila 102)
Lista a fost completata ulterior cu fondul penal si cu surse alternative din arhivele private ale artistilor, dar si de bibliografie memorialistica.
Campania culturala de informare si constientizare a fost lansata in social media de PostModernism Museum in luna octombrie 2021 si include cateva profile de artiste si artisti in inchisori. Cateva dintre acestea se pot regasi mai jos:
Oliviu Beldeanu a fost initiatorul si conducatorul actiunii de ocupare a Legatiei Republicii Populare Romane din Berna, intre 14 si 16 februarie 1955. Evenimentul este cunoscut sub numele de „Incidentul de la Berna" sau „Atacul de la Berna". La 15 februarie 1955 Legatia Romaniei de la Berna a fost atacata de 4 emigranti romani (Oliviu Beldeanu, Stan Codrescu, Dumitru Ochiu si Ioan Chirila) care cereau eliberarea detinutilor politici din Romania. Arestati, cei 4 au fost judecati in Elvetia, primind condamnari intre 1 an si 4 ani inchisoare.
Considerand ca pedepsele date de justitia elvetiana au fost mult prea mici, autoritatile comuniste de la Bucuresti au pus in practica un plan de rapire a lui Oliviu Beldeanu, liderul grupului. Rapit si adus in Romania, Beldeanu a fost condamnat la moarte pentru „inalta tradare” si executat la 18 februarie 1960 la Jilava.
Nascuta in familia Mavrocordat, Olga Elena Sturza era fiica principelui Alexandru Mavrocordat si a Luciei Cantacuzino-Pascanu. Ea a gazduit 150 de elevi la mosia din Paunesti, iar in timpul primului razboi mondial, in 1917, a infiintat Orfelinatul „Principesa Olga M. Sturdza”, in conacul sau de la Miroslava - care, in anul 1936, devine Scoala Agricola.
Printesa Olga Mavrocordat a studiat pictura si sculptura la Berlin, Dresda si Paris, mai intai ca eleva a sculptorului Debois si apoi ucenica a celebrului Auguste Rodin. In anul in care s-a casatorit, ea si-a expus sculpturi la Salonul de la Paris. Primul atelier l-a avut la Dieppe, apoi a deschis un atelier la Iasi, in Copou, unde lucra cu dalta si ciocanul busturi si statui de marmura.
A fost arestata in anul 1953, impreuna cu nora sa, Ileana Manu-Sturdza, sub invinuirea ca au vandut lemne de pe fosta lor proprietate. Au fost detinute la penitenciarele Mislea si Jilava, fiind eliberate dupa 9 luni.
Dumitru Bascu a fost fratele dupa tata al lui George Enescu. A urmat Scoala de Belle Arte din Iasi intre 1920-1924, avandu-i ca profesori pe Gheorghe Popovici (pictor) si Jean L. Cosmovici, precum si Scoala Nationala de Arte Frumoase din Bucuresti, intre 1924–1927, unde i-a avut ca profesori pe George Mirea si Camil Ressu. A debutat la Salonul Oficial de pictura si sculptura in 1927, castigand premiul Anastase Simu si apoi in 1929 premiul Aman.
A fost arestat si inchis un an de zile, fara proces. Dupa acest eveniment dramatic, Dumitru Bascu nu a mai avut nicio expozitie personala, toata viata.
Sever Burada a urmat Scoala de Belle-Arte din Bucuresti, unde i-a avut profesori de pictura pe George Demetrescu Mirea si Jean Al. Steriadi (1915-1919). Dupa absolvire, a participat la concursul pentru bursa Nicolae Grigorescu. S-a clasat primul, fapt ce i-a permis sa-si continue studiile, timp de inca cinci ani, la Paris. A expus la Salonul oficial al artistilor francezi (1922- 1925). La Expozitia Interalianta expune o lucrare care a fost achizitionata de statul francez (1923). In 1926 s-a inapoiat in tara.
A fost arestat la 26.V.1959 pentru activitate legionara. Prin sentinta nr.903/1959 a Tribunalului Militar Bucuresti, a fost condamnat la 15 ani munca silnica. A fost pus in libertate la 29.VII.1964 prin Decretul nr.411/1964.
Cercetarea acestui subiect se va materializa in viitorul apropiat si intr-o prima publicatie volum, ce va aparea la editura PostModernism Museum, parte din seria editoriala „History Dustbin”.
///
Proiectul cultural „Artisti in temnitele comuniste” este finantat de Ministerul Culturii prin programul ACCES 2021 si are ca parteneri Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), Muzeul Ororilor Comunismului in Romania (MOCR), Modernism.ro, Revista Memoria.
Cercetarea poate fi consultata online aici
https://www.postmodernism.ro/artisti-in-temnitele-comuniste/
Detalii suplimentare: Oana Nasui, manager de proiect, oana.nasui at postmodernism.ro; 0730040514
|
Oana Nasui 11/2/2021 |
Contact: |
|
|
