O instituție aproape de deschidere la Craiova: Muzeul Cărtii si Exilului Românesc
Cu aproximativ un an și jumătate în urmă semnalam faptul că la Craiova începeau lucrările de restaurare a unei clădiri de patrimoniu, din centrul orașului, aleasă pentru a fi sediul unui viitor Muzeu al Cărții și Exilului Românesc. Această clădire, identificată sub numele de Casa Dianu (după primul ei proprietar), dar cunoscută de actualele generații de craioveni mai mult sub numele de Școala Populară de Artă (după destinația din anii comunismului) a fost transferată în administrarea Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman, instituție care și-a asumat și dificila sarcină a creării muzeului menționat. De atunci și până acum preocupările bibliotecii au fost de a urmări desfășurarea lucrărilor de restaurare și de a achiziționa material muzeistic pentru viitoarele expoziții. Este de menționat implicarea majoră a Consiliului Județean Dolj în derularea acestui proiect, care va conduce în final la o instituție muzeistică unică în România. Proiectul a fost finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 și are o valoare totală de 4,8 milioane de euro, inclusiv TVA, majoritatea banilor provenind din fonduri europene, adică o asistență financiară nerambursabilă de 4,2 milioane de euro.
La începutul acestei săptămâni, vizita în șantier a conducerii Consiliului Județean (președintele Cosmin Vasile, vicepreședintele Antonie Solomon și administratorul public al județului, Cosmin Durle) a prilejuit evaluarea stadiului de execuție, concluzionându-se că acesta a ajuns în etapa finală.
În aceea ce privește construcția, lucrările au inclus restaurare și reamenajare, aceasta din urmă vizând spațiul de la mansardă, căruia i s-a dat funcționalitate. Pe ansamblu, execuția a avut un remarcabil grad de dificultate, clădirea fiind, încă de la construcție, o adevărată bijuterie arhitectonică, chiar un reper semnificativ pentru arhitectura orașului. Ridicarea ei datează de la începutul secolului al XX-lea, ca locuință a familiei de moșieri Dumitru și Sofia Dianu. Era o familie cunoscută a Craiovei, între multele ale vremii, care a dat mai apoi câțiva intelectuali de marcă: magistrați, profesori, scriitori, comercianți. Având un adevărat amalgam de stiluri (baroc târziu, neoclasicism, neoromânesc, academism de școală franceză, neorenascentism) și restaurarea a trebuit să țină cont de fiecare element în parte. Firma executantă, Rasub Construct SRL, din Slatina, a adus să lucreze aici o echipă de specialiști atestați de către Ministerul Culturii. S-au realizat, așa cum preciza reprezentatntul firmei, managerul de proiect Flavio Finta, lucrări de consolidare a structurii clădirii, foraje pentru verificarea compoziției solului, lucrări de restaurare a pardoselilor de mozaic și a oglinzilor, a tâmplăriei din lemn de stejar, precum și a sobelor din teracotă, acelea care s-au mai păstrat. O atenție deosebită a fost acordată refacerii componentelor artistice ale elementelor decorative de la nivelul scafelor perimetrale și, mai ales, a rozetelor centrale la tavanele parterului. La unii dintre pereții interiori s-a lucrat asemeni restaurărilor de la obiectivele religioase, unde sunt îndepărtate straturile de pictură mai recente, spre a se ajunge la fresca originală. În cazul de față au trebuit îndepărtate șapte-opt straturi sucesive de var, aplicate în anii comunismului, dar rezultatul a adus surprise plăcute. La stucaturi s-au efectuat curățiri, restaurări și revopsiri, dar și aplicarea, la elementele care au fost inițial aurite, a unei foițe de aur de 24 de karate, adusă din Italia. Președintele Consiliului Județean, instituția titulară a proiectului, a apreciat că lucrările au mers într-un ritm foarte bun și au fost realizate la o calitate excețională.
Privind fondul muzeistic și acesta este în stadiul final de pregătire. De fapt, adunarea materialelor a început cu ani în urmă, înainte de declanșarea demersurilor pentru primirea clădirii și trecerea la restaurarea ei.
S-a ajuns, în timp, la peste 20 de colecții de cărți ale unor autori români plecați în exil. Acestora li se adaugă manuscrise, corespondență, publicații și diverse alte obiecte culturale. Sunt de notat fondurile: Acad. Basarab Nicolescu, Mircea Eliade, Vintilă Horia, Andrei Șerban, Paul Barbăneagră, Leonid Mămăligă (L. M. Arcade), Cicerone Poghirc, Victor Cupșa, Corneliu Șerban Popa, Andrei Codrescu, Bujor Nedelcovici, Mircea Milcovitch și Maria Mesterou, Constanța Buzdugan, Cezar Vasiliu și altele. De asemenea, remarcabile sunt arhivele Cenaclului de la Neuilly, precum și documentele Asociației Hyperion. Activitatea de achiziționare continuă și, așa cum menționa managerul Bibliotecii Aman, domnul Lucian Dindirică, chiar recent patrimoniul a fost îmbogățit. Astfel, în urma unui parteneriat cu Biblioteca Românească de la Freiburg, aceasta a oferit o serie de documente personale ale fostului primar craiovean Nicolae Romanescu, parte dintr-o donație făcută de fiul acestuia, Marcel Romanescu, care, la un moment dat, a activat în Occident.
Un singur aspect mai menționăm și anume că, dacă la parterul clădirii au fost păstrate elementele arhitecturale specifice vremurilor în care a fost ridicată, mansarda este modernizată și special gândită de arhitecți pentru activități cu copiii. Aici, între altele, vor rula filme și se vor juca piese de teatru, copiii fiind atrași astfel în zona culturală.
În principiu, s-a conchis în urma vizitei despre care aminteam, sunt create premisele ca nu peste mult timp să se poată trece la montarea mobilierului si asezarea colectiilor, iar anul viitor este posibil ca muzeul să îsi primească vizitatorii.
Rodica Pospai Păvălan
|
Rodica Pospai Păvălan 10/17/2021 |
Contact: |
|
|
