Paradoxul Fermi si Paradoxul SARS
Black holes matter too
Hamlet: "There are more things in heaven and Earth, Horatio, than are dreamt of in your philosophy"
De mii de ani scormonim Pământul ca niste cârtite neobosite, si am găsit câteceva, si n-o să ne oprim niciodată.
De zeci si sute de ani ne holbăm în noaptea neagră degeaba, sau căutăm prin Univers extraterestri verzi pe “pereti”, dar n-am găsit nimic, si nici cu asta nu cred că o să ne potolim.
N-am găsit nici o fărâmă de inteligentă superioară nouă, si nici pe cea pe care o avem n-o mai putem păstra, se împutinează pe zi ce trece. Planetarii se tâmpesc singuri, unii pe altii, si îi mai afectează si noul virus. Sau creierul nostru este limitat genetic în a întelege lumea externă? Altfel de ce n-am găsit nimic prin materia întunecată, prin găurile negre sau pe planetele colorate? Această întrebare este cunoscută ca Paradoxul Fermi, numit după fizicianul italiano-american care a abordat problema cu o anumită rigoare matematică în 1950.
“Cercetasii” au propus mai multe teorii: că suntem prea primitivi să putem vorbi cu cineva de pe-acolo, de prin stele, că încă n-am ajuns la ei, fiind prea distantati cosmic, cultural si social de noi, sau că extraterestrii dorm încă la orele astea ancestrale, si probabil că se vor trezi când noi nu vom mai fi.
Într-o lucrare publicată în Journal of the British Interplanetary Society, cercetători de la Oxford's Future of Humanity Institute si de la Observatorul Astronomic din Belgrad sustin că universul e prea cald, de unde deducem că încălzirea nu e numai globală, este universală, si civilizatiile extraterestre estivează acum într-un somn protejat, si mintile lor digitale asteaptă să se mai răcorească, la fel cum calculatoarele noastre au nevoie de un ventilator, cunoasteti problema.
Cercetătorii afirmă că extraterestrii au noroc pentru că în următoarele trilioane de ani se anuntă vreme rece.
Si la ce credeti că se mai gândesc savantii? Ca în timp ce extraterestrii dorm, noi am putea trimite niste sonde autoreplicante să le furăm lucrurile bietilor adormiti.
„Ar putea fi un test exceptional de periculos” a spus unul dintre „gânditori”, dar i-a plăcut ideea. Vedeti până unde vrea să ajungă si hotia? Si dimineata, pe răcoare, alienii or să se trezească fără ce au ei mai de pret, si atunci să te tii invadare extraterestră. Si ce bine o să ne distrăm.
Alti manageri Pământeni se gândesc chiar că autovehiculele spatiale autoreplicante (masini von Neumann, după matematicianul care a propus tehnologia, în 1960) ar putea cuceri galaxia, dar sunt si dintre cei care cred că, dimpotrivă, sondele extraterestre autoreplicante ar fi deja aici! Altă belea!
S-ar putea, totusi, să avem noroc dacă sondele spion sunt canibalice, se mănâncă între ele, după ipoteza “prădător-pradă”. Ăsta n-ar fi, însă, motivul pentru care n-am văzut extraterestri, sustine un cercetător, cum altfel, britanic. Si stau si mă gândesc că sondele astea ar putea suferi mutatii ca virusurile. Dacă de unde ar veni sondele au venit si virusurile? De aici altă ipoteză, “care-pe-care”, noi sau virusul? Ce mic pare si Cosmosul...O să ne întâlnim cu totii la un chef, fără distantare, pe Calea Lactee. Studiati ecuatiile Lotka-Volterra.
Între timp cred că ar trebui să vindem tot si să ne mutăm. Dar unde? Se zvoneste că, Donald Trump, după ce uraganul Maria a devastat si omorât peste 3000 de oameni în 2017, în Puerto Rico, ar fi luat în considerare să vândă statul insular. Unii vor să-l vândă chiar pe Trump. Altă ipoteză ar fi că pur si simplu suntem singuri, noi cu noi si cu coronavirusul, în toate multiversurile.
Sau, desi ne omoară, nu există nici COVID-19? Atunci chiar suntem singurii alien(at)i oligo-simptomatici.
Pentru unii, accentul pe aceste distinctii misterioase s-a simtit ca fluierând în cimitir. Stupiditatea si aroganta înfiorătoare a umanitătii trebuie să ne îngrijoreze?
Dar dacă virusul există si ne va alunga COVID-ul pe toti care încotro? Ne omoară, pervers, ca într-un exercitiu calculat, dar noi sustinem că nu există?
Acesta va fi cunoscut ca Paradoxul SARS!.
Dintre toate, cel mai mult îmi place ipoteza în care suntem plasati în interiorul unei grădini zoologice cosmice, observate, dar lăsate singură pentru a se dezvolta fără interferente externe. Si ce bine ne dezvoltăm...
Cirkovic spune că „mai mult de 90% din ipotezele care au fost propuse istoric pentru a tine cont de paradoxul lui Fermi au consecinte practice". „Ele ne permit, continuă cercetătorul sârb, să ne gândim proactiv la unele dintre problemele cu care ne confruntăm ca specie, sau ne putem confrunta într-o zi, si ne determină să dezvoltăm strategii pentru a forma activ un viitor mai prosper si mai sigur pentru umanitate”.
Si vrem noi asta? De ce să fim buni?
Părerea mea, dacă ar conta, este că nu mai există valoare în cantitate, în număr, în argument, în multime, în neurodiversitate, în suma totală, în calitate, în explicatie, în ratiune, într-o singură arhitectură a creierului nostru.
Pentru o sinteză totală a cunostintelor umane (limitate de limbajul uman?), înaintea aparitiei speciilor talentate artificiale, ca notă de plată, utilizati interogatia.
|
Mihai Bogdan Lupescu 10/14/2021 |
Contact: |
|
|
