Craina Bănățeană, o carte de istorie locală
Deși pare surprinzătoare, legătura cu România se păstrează și prin carte. Este o altfel de legătură sufletescă. Poartă valoarea spiritualității tale care te individualizează. Formulată diferit, circulă frecvent, aici, în Canada, întrebarea De unde ești? Nu știu de ce, dar, de fiecare dată, am simțit în expresia verbală o undă de nostalgie, care în mine lovea cu puterea valului ce prevestea o furtună.
Cartea Craina Bănățeană, scrisă de un profesor și de un militar de carieră (1), cu pregătire teologică, cuprinde o lume, lumea în care m-am descoperit, mi-am dat seama de mine, unde am învățat să fiu. Cartea nu e o surpriză. Necesitatea nu poate fi surpriză. Act de cultură locală și de curaj, cartea e o sinteză în cercetarea unui spațiu de istorie și spiritualitate (2), (re)descoperire a identității locale în patrimoniul istoric și cultural național, pentru menținerea condițiilor de viață și a individualității zonei în căutarea viitorului printr-un sentiment de continuitate. Din punct de vedere monografic, lucrarea implică lărgirea perspectivelor prin consumarea resurselor de înformații rămase în afara efortului sintezei. Ținutul Crainei, precizează în Prefață prof. univ. dr. Dumitru Jompan, plai de poveste și de dor, de mult așteaptă o prezentare, precum cea de față. Mulți cercetători ai locului și de aiurea au fost tentați să trateze varia aspecte ale acestei Țări-de-vis, poartă de intrare în Valea Almăjului, mai mult a Banatului.
Autorii au un mesaj clar: protecția tradiției între necesitate și conștientizarea tuturor factorilor locali pentru a interveni decisiv în ceea ce pare inevitabil - pierderea autenticității în lumea contradicțiilor în care a intrat satul românesc. Nu putem fi martorii relativizării vieții rurale, ci fiinnțe active în păstrarea memoriei locale. Ușor de înțeles că e o problemă de hermeneutică ontologică, de politică națională. Avem lecția Occidentului care a pierdut, cu mulți ani în urmă, lumea frumoasă a satului.
Icoana Cristescu Budescu și Gheorghe Țunea Pîrvovanu nu sunt la prima lor carte. Profesoara Icoana Cristescu Budescu a scris Dalboșeț studiu monografic, Ed. Tim, Reșița, 2007, Monografia satului Globu Craiovei, județul Caraș-Severin, Ed. Partoș, Timișoara, 2010, fiind o prezență semnificativă în lucrările Oameni de seamă ai Banatului, XVI, Ed. Eurostampa (Timișoara România), Ed. Tibiscus (Uzdin Serbia), 2013; Craina Bănățeană oază de istorie și spiritualitate, Ed. Tim, Reșița, 2016; Ortodoxie, istorie și tradiție în Banatul de Munte (coordonator Nicolae Danciu Petniceanu), Ed. Gordian, Timișoara, 2010. Gheorghe Țunea Pîrvovanu s-a afirmat prin lucrările Pârvova, contribuții monografice, Reșița, 2009; Craina. Lăcașuri de cult, Ed. Tim, Reșița, 2011. Dumnealui are un aport valoros în cunoașterea lui Traian Topliceanu, membru fondator al cenaclului Altarul Cărții( prima mișcare literră din Banat), profesor la Liceul Traian Doda din Caransebeș și la Școala Normală și Liceul Loga din Timișoara, în scrierile Traian Topliceanu, Viața și activitatea, Ed. Tim, Reșița, 2014 și Traian Topliceanu, Scrieri, Ed. Tim, Reșița, 2017.
Autorii și-au structurat cartea în șapte capitole: Craina Bănățeană; Mediul geografic; Momente din istoria Crainei Bănățene; Populația, locuirea, graiul și ocupațiile; Învățământ și spiritualitate în Craina Bănățeană; Cultură și tradiție; Oameni de seamă ai Crainei Bănățene, urmate de Anexe (fotografii și copii după anumite documente) și Bibliografie (134 de titluri).
Cred că autorii nu se vor opri blocați în autosuficiență și, la o nouă ediție, vor adânci unele capitole sau vor transforma capitolul Oameni de seamă ai Crainei Bănățene într-o carte de sine statătoare Oameni și cărți în Craina Bănățeană, începând cu generalul Mihail Trapșa, cel mai de seamă ofițer de artilerie din armata imperială austriacă, până la academicianul Ilie Bădescu și scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu. O problemă importantă este legătura dintre denumirile Craina, Craiova, râu din Craina și orașul din Oltenia.
Într-un document maghiar(1457), se menționează Ladislau filius Miluten, Voievode Mihald (3). Faptul în sine permite să credem că în zonă au existat cel puțin două uniuni de obști, una în Craina, în Valea Craiovei și Depresiunea Domașnea , alta de-a lungul Râului Alb (Belareca). Legăturile dintre cele două fornațiuni se exprimă prin numele popular al localităților Mehadia și Mehadica (Megie și Megică). Existența cetății medievale de la Mehadia a impus districtului (cnezatului) numele ei în documente. Denumirea Craina a rămas pentru uzul localnicilor, păstrată până astăzi și restrânsă la zona dintre localitățile Pârvova și Domașnea. Între districtele privilegiate bănățene, districtul Mehadia este atestat în anul 1387, al doilea după districtul Cuiești (1341).
Relația dintre denumirea râului Craiova pe segmentul Pârvova Lăpușnicel (în lucrările de geografie cu denumirea Globul) și numele orașului din Oltenia, reală sau întâmplătoare, a devenit legendară și natura ei exactă nu se va putea sti, probabil, niciodată. Nu e vorba de scepticism istoric. Se exclud și orgoliile determinate de părerile personalităților care au dorit rezolvarea controversei. De obicei, râul care străbate o localitate dă numele așezării. Problema originii denumirii orașului Craiova s-a dovedit a fi controversată încă din secolul al XIX-lea, când afirmațiile istoricului bănățean N. Tincu-Velea au devenit cunoscute în Bănie. Numele Craiova se leagă frecvent de termenul slav kralj rege, crai. Există și părerea că denumirea vine de la Craiul Iovan, identificat cu Ioniță Asan, împăratul Imperiului valaho-bulgar, care, potrivit unei cronici grecești, s-a refugiat la sfârșitul domniei în nordul Dunării. Bogdan Petriceicu Hașdeu intervine în controversă și plasează originea numelui în timpul primelor formațiuni feudale românești, menționând denumirea orașului într-un document din Sibiu din anul 1494, deși în istoria bisericii Sfântul Dumitru nu se găsește nici o informație în acest sens. Marele enciclopedist presupune o migrație olteană din Dolj spre Banat. Mișcările de populație dintre Banat și Oltenia au avut loc în ambele sensuri. Cele mai vechi mișcări de populație atestate s-au petrecut dinspre Banat ca rezultat al politicii religioase a regilor maghiari: nobilii schismaticilor(credința ortodoxă) pierdeau proprietățile și drepturile sociale. Atitudinea partizană avea aceleași consecințe. Astfel o moșie din Valea Bolvașnița, de lângă Mehadia, se confiscă, deoarece proprietarul ei, cneazul Ladislau, a sprijinit pe domnul Vladislav Vlaicu. Cneazul s-a refugiat în Țara Românească (4).
Istoricul bănățean aduce și alte amănunte interesante. Reședința craiului Iova ar fi fost pe dealurile Țarovei, localizate între Valea Almăjului și Craina, cu înșeurarea de la Pârvova (la altitudinea de 465 m). În anul 1527, un apropiat al principelui Transilvaniei, Ioan Zapolya, în fruntea unui grup de oșteni, a prădat Valea Almăjului. Acest călăreț și-a luat numele Craiul Iova (Țarul Iova), fapt ce arată cât de vie era amintirea personajului legendar în memoria colectivă. Dacă pentru Țerova (localitate în Caraș-Severin și toponim în așezările Bucoșnița și Prisian) se poate admite etimologia cer varietate de stejar, pentru Țarova e imposibil, deoarece în graiurile din Valea Almăjului și Craina se folosește lexemul ceroni.
Ca termen geografic (marginea unui teren natural), cuvântul craină este atestat în dicționarul Anonymus Caransebiensis. Etimologia slavă a cuvântului crai nu este sigură. Dicționarul Etimologic al Limbii Române (autor M. Vinireanu) arată că termenul provine din proto-indo-europeană. E puțin probabil ca termenul să fie legat de substantivul propriu Κarl, numele împăratului Carol cel Mare (așa cum se afirmă în DER), preluat în spațiul limbilor slave, și, de aici, ar fi ajuns la români.
Cartea este o rememorare indisociabilă de prezent. A arăta meritele ei nu înseamnă a face un elogiu autorilor. Conștientizare culturală, am convingerea că lucrarea va determina manifestarea energiilor intelectuale de care dispune Craina Bănățeană. Proiectul general al globalizării ține de ideologie și de politică economică. Nu se știe, dar se poate bănui contradicția dintre satul planetar și satul tradițional. În această situație mă limitez la o afirmație despre cultură privitoare la viața satului românesc, care se află între grija de a nu pierde și aceea de a nu se pierde(5)
1. Icoana Cristescu Budescu, Gheorghe Țunea Pîrvovanu, Craina Bănățeană trecut, prezent și viitor-, Editura Hoffman, Caracal, 2019. 2. În localitatea Petnic, funcționează, din 1991, Fundația culturală Craina Bănățeană, care organizează Serbările Crainei Bănățene(cu participarea mea constantă, până la plecarea în Canada), materializate de Angelica Herac și Petru Erimescu în cartea Craina Bănățeană oază de istorie și spiritualitate Despre această carte, vezi însemnările lui Nicolae Irimia, în Nedeia, revistă de cultură tradițională, Reșița, anul VIII, nr. 1 (15), iunie 2020, p. 141-143. 3. I. C. Buracu, Din Istoria Banatului de Severin, Tiparul Tipografiei Diecezane Caransebeș, 1932, p. 27; C. Feneșan, Documente medievale bănățene, Ed. Facla, Timișoara, p. 31 și urm. 4. Vezi M. Holban, Deposedări și judecăți în Banat pe vremea Angevinilor (1361-1378), în Studii și materiale de istorie medie, 1962, p. 58. 5. Mircea Martin, G. Călinescu și complexele literaturii române, Editura Albatros, București, 1981, p. 13.
CONSTANTIN TEODORESCU / Kitchener ON
|
Constantin Teodorescu 10/8/2021 |
Contact: |
|
|