Cuvântul bine temperat Festivalul George Enescu 2021 - ediția 25-a
Dirijorul de origină română Cristian Măcelaru, acum dirijor principal al Orchestrei Radiodifuziunii din Köln și director muzical al Orchestrei naționale din Franța, a declarat acum câteva zile într-un interviu luat de Melania Cincea și apărut într-o revistă din România:
„La Festivalul Enescu este prima dată când vin cu o orchestră condusă de mine. Este foarte emoţionant să particip la acest festival care, la ora actuală, în Europa este cel mai important festival internaţional de orchestră: nu neapărat ca renume – în acest sens mai sunt Festivalul de la Salzburg şi Festivalul de la Edinburgh, ambele foarte renumite –, ci ca volum de orchestră de concerte.”
Într-adevăr, numărul de oaspeți din acest an - soliști, dirjori, orchestre - cât și cel de concerte este impresionant.
Din Canada se pot urmări zilnic online concertele de la Atheneu și Sala Palatului din București, transmise timp de 12 ore după inregistrare, pentru a acomoda diferența de fus orar.
Am asistat la câteva și am trăit și momente extrem de emoționante când, de exemplu, Orchestra de cameră din Lausanne, după ce și-a încheiat programul cu simfonia „Ursul” de Haydn, dirijorul elvețian, în urma aplauzelor prelungite, a scos din buzunar o bucățică de hârtie de pe care a citit pe românește câteva cuvinte, adresându-se publicului: „Acuma, după ce ați ascutat compoziția lui Haydn dedicată ursului, vă vom oferi aranjamentul unui violonist pe o melodie dedicată unui alt animal, știți dv care!”Și orchestra a oferit ca bis, într-o interpretare de zile mari, „Ciocârlia” de George Enescu.
Este de remarcat că la ediția aceasta nu numai volumul oaspeților e mare, dar și calitatea lor. Acceptarea invitației României este un omagiu adus țării și compozitorului George Enescu. Au venit formații de renume, dar și ansambluri mai puțin cunoscute, care au oferit interpretări remarcabile. Despre o asemenea performanță aș dori să scriu astăzi.
Este vorba despre concertul Filarmonicii Mării Baltice, dirijată de Kristjan Järvi. Orchestra - destul de numeroasă- era formată din tineri sub 30 de ani. Toți orchestranții erau în picioare, cu excepția violonceliștilor, așezați în semicerc în rândul din față. Nici dirijorul nici muzicanții nu aveau partituri. Și nu era o orchestră de cameră cu un program de piese scurte, ci un ansamblu mare, cu repertoriu simfonic.
Piesa de rezistență a fost o amplă lucrare simfonică, un aranjament de dirijorul K. Järvi după muzica baletului Lacul Lebedelor de Ceaikovski.
Deși tânăr, K. Järvi este deja recunoscut drept mare personalitate muzicală, iar ceea ce a reușit cu acești tineri e aproape de necrezut. Un solist, da, ajunge să cunoască piesa pe de rost pentru că o repetă de multe ori. Dar un orchestrant nu e un solist și e suficient să studieze partitura de câteva ori pentru a o cânta bine cu note. Faptul că toți au interpretat fără partitură demonsterază că au exersat multe ore, ca un solist.
Spectacolul vizual a fost vibrant și neobișnuit: în picioare și nefiind nevoiți să se uite la partitură, tinerii aveau o mobilitate a corpului și expresiei ochilor cu totul nouă, iar în momentele mai ritmate, aproape că dansau, ca și dirijorul de altfel. Bucuria interpretării lor era sinceră și impresionantă.
O violonistă din Canada a povestit odată la radio impresia ei după o repetiție cu dirijorul Sergiu Celibidache, dintr-un turneu în Europa. Spunea că a fost o experiență unică. Dirijorul le spusese cu o zi înainte să pregătească piesa - Preludiu și Moartea Isoldei de Wagner. După ce a ascultat orchestra, a doua zi Celibidache le-a spus că au cântat bine și i-a rugat să o repete, dar nu ascultându-se pe sine, ci pe ceilalți. Din acel moment, spunea violonista, efectul sonor al orchestrei s-a schimbat, a devenit mult mai profund și dirijorul a continuat cu ei în această direcție. Îmi vine să cred că dirijorul Järvi a studiat metodele marilor dirijori și s-a oprit la metoda lui Celibidache. Pentru că era vizibil, la fiecare orchestrant în parte, efortul și bucuria de a interacționa cu ceilalți.
Acești tineri nordici trebuie urmăriți, au realizat cel mai superb și neobișnuit mod de a oferi un concert. Ideea novatoare a dirijorului, munca imensă a instrumentiștilor, frumusețea muzicii și a interpretării i-au cucerit nu numai pe spectatori, dar și pe specialiștii în domeniu veniți la a 25-a ediție a festivalului Enescu de pe toate meridianele globului.
Toronto / Septembrie 2021
|
Veronica Pavel Lerner , Toronto 9/19/2021 |
Contact: |
|
|
