Ajuta Doamne - Din Tara noastra Verde, de acasa
Din Tara noastra Verde, de acasa,
Noi il rugam sa-l faca Domnul bine,
Si ingerii ce-i sunt in medicine -
Si sa se-ntoarca limba-i cea frumoasa …
Din cea in care s-a nascut, el stie...
Sa fie-n Romanii de Romanie,
cu inima lui mare, sanatoasa!
Un amfitrion de mare bogatie!
Si sa si-o-mparta, ca pe o aleasa,
Din dram, cat nu poti duce bucurie!
In orice limba-a Lumilor, Mireasa!
Din Tara noastra Verde, de acasa,
Noi ii trimitem dragostea, solie!
Atat cat e in slova noastra proasta!
N-avem in noi atata poezie,
ca sa platim ca vesnici sa traiasca
Si Mesterii de Limba Romaneasca,
ce-au pus-o Lumii toate,temelie...
Asa cum a stiut el s-o vorbeasca...
Asa cum a stiut s-o construiasca...
Asa cum a stiut el sa o creasca...
Din sine insusi, si-o familie vie
si mica, cat si- a-ntins, sarbatoreasca,
Familia Mare, bucuroasa, omeneasca,
pe inima lui mica, de hartie!
De au trecut prin dansa, vanturi, valuri,
Si-au zguduit Pamantului din maluri,
de s-au pierdut corabii dragi, pe mare,
purtand coroane pentru fiecare
E mai presus de noi si bun, catargul,
Ce nu-l incape-n gandul lumii, largul,
pe care
chiar suflarea lui, ni-e steagul!
Inspira, Doamne, si cu el, expira,
Si vindeca Luceferi de ostira,
ce au luptat din zori, in noaptea mare,
Cu ler de lacrimi, si margaritare -
Ascunsu-si-au in cetina lor surdul,
si mutul, orb-ologul lor, amurgul,
si au intins mereu de la intrare,
covor de sters tristeti, si de picioare,
privirea luminos de zambitoare -
si inima,
la post, de de mancare...
si cat au scos,
minuni,
din buzunare!
Cu deosebit respect,
Jianu Liviu-Florian
|
