Ziua Emancipării în Canada
La 1 august Canada a marcat pentru prima dată oficial Ziua Emancipării care comemorează intrarea în vigoare în 1834 a legii privind abolirea sclaviei în Imperiul Britanic.
Mai devreme anul acesta, pe 24 martie, Camera Comunelor a votat în unanimitate această inițiativă.
Data de 1 august era deja sărbătorită de mult timp în comunitățile afro-canadiene din Canada, dar este prima oară când ziua este recunoscută oficial la nivel național. Provincia Ontario comemorează oficial Ziua Emancipării începând din anul 2008, iar orașul Vancouver începând de anul trecut.
In cartea sa Canada's Forgotten Slaves: Two Hundred Years of Bondage istoricul canadian Marcel Trudel argumentează că aproximativ 4200 de sclavi erau atestați între anii 1671 și 1831 în regiunile ce aveau să fie cunoscute ulterior drept Noua Franță, Canada de Sus și Canada de Jos. Dintre aceștia aproximativ două treimi proveneau din rândul populației native, iar o treime aveau ascendență africană. După ce coloniștii britanici au înființat Canada de Sus, numărul sclavilor cu ascendență africană a crescut semnificativ la aproximativ 3000. Mulți dintre aceștia au scăpat de sclavie refugiindu-se în regiunea cunoscută drept Teritoriile de Nord-Vest, care includea statele Michigan și Ohio de astăzi, precum și în statele Vermont si New York, unde sclavia a fost abolită ceva mai devreme, la sfârșitul secolului al 18-lea.
În 1793 Parlamentul regiunii Canada de Sus a adoptat legea care introducea abolirea treptată a sclaviei pentru sclavii existenți în regiune la acea dată, și totodată declara automat drept persoane libere sclavii care soseau în regiune. Ca urmare, peste 30.000 de sclavi cu ascendență africană au venit în Canada până la sfârșitul Războiului Civil din America în anul 1865, stabilindu-se în principal in Ontario, dar și în Quebec și Nova Scotia. Deasemenea, aproximativ 2.000 de sclavi cu ascendență africană au venit în Nova Scotia și New Brunswick în timpul războiului din 1812 dintre imperiul britanic și tânăra Statele Unite ale Americii.
Legea din 1834 privind abolirea sclaviei în imperiul britanic a creat premisele începutului procesului de emancipare a peste 800.000 de sclavi și urmașii acestora în regiunile Mării Caraibelor, Africa, America de Sud, America de Nord si Canada. Însă pentru cei mai mulți sclavi din America de Nord legea prevedea doar emanciparea parțială, întrucât declara persoane libere doar copii în vârstă de până la șase ani, restul sclavilor trebuind să continue să lucreze ca ucenici timp de șase ani la foștii lor proprietari. În schimb legea a consfințit Canada ca un teritoriu liber pentru scavi, ceea ce a făcut ca multe mii de sclavi să sosească pe pamânt canadian între 1834, anul intrării în vigoare a legii, și începutul anilor 1860.
Astăzi, recunoaștem și onorăm persoanele cu ascendență africană pentru curajul, determinarea și perseverența lor în fața efectelor devastatoare ale comerțului transatlantic cu sclavi, a declarat premierul Justin Trudeau într-un comunicat oficial emis la 1 august.
Canadienii nu au conștientizat pentru mult timp faptul că persoane cu ascendență africană și nativă au fost forțate să devină sclavi pe teritoriul care formează azi Canada, și că cei care au militat și luptat pentru eradicarea sclaviei au avut un rol hotarator în metamorfozarea națiunii canadiene în societatea diversă și puternică a zilele noastre.
Marcarea oficială a zilei de 1 august drept Ziua Emancipării în Canada poate reprezenta un îndemn nerostit la introspecție și reflecție vizavi de contribuțiile importante ale sclavilor și urmașilor acestora la formarea statului și națiunii canadiene contemporane, la a ne documenta și educa despre această perioadă neagră din istoria lumii și a Canadei, și la a spune nu oricăror atitudini și acțiuni de rasism, discriminare, și intoleranță.
|
Cristian Radu 8/12/2021 |
Contact: |
|
|