Suta de cărți esențiale pentru orice om dornic de cultură veritabilă
Este lucru știut că un popor rămâne în istorie, deci în memoria urmașilor, în primul rând prin cultura sa spiritual-materială: mitologie, credință sistematizată, poezie, filosofie, cronici, legislație, idei științifice, îndiguiri, sisteme de irigație, temple, obeliscuri, piramide, realizări tehnologice (schițe cu mașini zburătoare, hărți și calendare senzaționale, obiecte confecționate din metale pure sau din aliaje extrem de dure, aparate pentru socotit etc.).
Iată motivul pentru care în orice istorie onestă se vorbește de marile bazine culturale ale lumii antice (traco-geții, egiptenii, mesopotamienii, indienii, chinezii, greco-romanii), care sub diferite forme și pe diverse canale ne influențează/marchează pozitiv și pe noi, oamenii secolului 21, pe când despre etrusci se presupune (nu există dovezi certe!) că au influențat limba și cultura italicilor, la fel cum, ne asigură antropologul italian Sergi, la baza rasei și culturii mediteraneene stau patru mari ramuri: iberii în Spania, ligurii în Franța și Italia, pelasgii în Grecia și Asia Mică, libienii pe coasta de nord a Africii și pe valea Nilului. Însă, precizează gânditorul Petre P. Negulescu în tratatul Geneza formelor culturii (Editura Minerva, BPT, București, 1993), „Punctul de vedere al antropologului italian a fost și este foarte discutat”.
Ce să mai vorbim de hitiți, care, nelăsând ceva remarcabil în plan cultural-spiritual, n-au fost complet dați uitării doar datorită faptului/norocului că sunt menționați în Vechiul Testament...
Revenind la ale noastre, eu spun că-i foarte important pentru un tânăr însetat de cultură să fie călăuzit pas cu pas într-ale cititului temeinic și dătător de negrăite delicii spirituale. Altminteri, adică în lipsa călăuzei (învățător, nomenclator), acel tânăr ori se va pierde în goana după informații felurite și lecturi facile, ori (și asta este deosebit de grav!) pe drumul anevoios și întortocheat spre cărțile de căpătâi, va pierde gustul pentru autoinstruire prin lecturi judicios sistematizate.
Da, căci realitatea educațională a zilelor noastre pandemice este nu numai descurajantă în plan moral-spiritual, ci de-a binelea alarmantă: cursuri on line și tot mai mulți analfabeți funcționali (absolvenți de liceu și de facultăți pe bani, politruci și sinecuriști), proiecte naționale (precum România educată) la țanc terminate în coadă de pește, căruța așezată înaintea boilor sau educația (sexuală) mai înainte de temeinica instruire în spiritul valorilor naționale (credința strămoșească, limba maternă, istorie, geografie, cultura consacrată, tradiții) etc.
În ceea ce mă privește, având mare bătaie de cap în adolescență cu cititul la întâmplare în căutarea desărvârșitului (dar, har Domnului, la momentul oportun am avut parte de redutabile călăuze), cu ceva ani în urmă am alcătuit pentru fiică-mea și prietenii ei o primă listă cu cărțile referențiale din cultura națională și universală. S-a dovedit cu folos, căci – trecând mai apoi prin nenumărate mâini – la un moment dat fiică-mea, zâmbind, mi-a arătat cât de ferfenițită ajunsese respectiva listă înjghebată la repezeală...
A doua listă, cea reprodusă în prezentul text, mi-a cerut-o anul trecut un tânăr prieten, îndrăgostit până peste cap de cultura autentică. Intenționat ea conține mai mult de 100 de cărți (considerate de mine dacă nu esențiale, atunci pe aproape), așa încât fiecare doritor de cultură să-și poată selecta propria sută de cărți.
Biblia – cartea referențială pentru toți căutătorii de Adevăr și Frumos.
I.Cultura română
1.Mihai Eminescu (poezia și proza);
2.Ion Creangă (Povești, Amintiri din copilărie, Povestiri, Varia, Corespondență – Editura Minerva, București, 1972);
3.I.L.Caragiale (Momente și schițe, Teatru);
4.Petre P. Negulescu (Filosofia renașterii, Istoria filosofiei moderne, Destinul omenirii, Geneza formelor culturii);
5.Lucian Blaga (poezie, proză, filosofie);
6.Nicolae Iorga;
7.Mircea Eliade (Maitreyi, Nunta în cer, Noaptea de Sânziene, proza fantastică, Istoria religiilor);
8. Tudor Arghezi (poezie și proză);
9. Mihail Sadoveanu (Frații Jderi, Nicoară Potcoavă, Baltagul, nuvele);
10.Liviu Rebreanu (nuvele, romanele: Ion, Răscoala, Pădurea spânzuraților);
11.Radu Gyr (Anotimpul umbrelor – Sonete și rondeluri, Editura Vremea, București, 1998);
12.Marin Preda (Moromeții, Cel mai iubit dintre pământeni).
II.Cultura franceză
1.François Villon (Poezii, BPT, Editura Minerva, 1983);
2.René Descartes (filosofie);
2.Voltaire (teatru, proză);
3.Molière (teatru);
4.Stendhal (Roșu și negru, Mănăstirea din Parma, nuvele);
5.Honoré de Balzac (Moș Goriot, Eugénie Grandet, nuvele);
6.Gustave Flaubert (Doamna Bovary, Salammbô, Educația sentimentală);
7.Guy de Maupassant (O viață, Bel-Ami, nuvele);
8.Alexandre Dumas-tatăl (Cei trei mușchetari, După douăzeci de ani, Vicontele de Bragelonne, Doamna de Monsoreau, Cei patruzeci și cinci, Regina Margot, Contele de Monte Cristo, Laleaua neagră);
9.Alexandre Dumas-fiul (Dama cu camelii);
10.Alfred de Musset (poezii, teatru, proză);
11.Alfred de Vigny (romanul Cinq-Mars, BPT, 1971);
12.Victor Hugo (Mizerabilii, Notre Dame de Paris, teatru, poezii);
13.Ėmile Zola (Gervaise, Nana, Pântecele Parisului);
14.Carles Baudelaire (Florile răului);
15.Marcel Proust (În căutarea timpului pierdut);
16.Anatole France (Istoria contemporană, Cartea prietenului meu, Crinul roșu);
17.Roger Martin du Gard (Familia Thibault);
18.André Gide;
19.François Mauriac (Sfârșitul nopții, Sărutul dat leprosului, BPT, 1972);
20.Albert Camus (Străinul, Ciuma, Mitul lui Sisif);
20.Jean-Paul Sartre (filosofie, eseistică).
III.Cultura engleză
1.W. Shakespeare (teatru, sonete);
2.Francis Bacon (filosofie);
3.John Milton (Paradisul pierdut);
4.Jonathan Swift (Călătoriile lui Gulliver, BPT, 1967);
5.Henry Fielding (romanul Tom Jones);
6.Daniel Defoe (Robinson Crusoe, Moll Flanders);
7.Walter Scott (Ivanhoe, Rob Roy);
8.George Gordon Byron (poezie);
9.Percy Bysshe Shelley (poezie);
10.William M. Thackeray (romanul Bâlciul deșertăciunilor);
11.Charles Dickens (Marile speranțe, Oliwer Twist);
12.John Galsworthy (romanul fluviu Forsyte Saga);
13.W.Somerset Maugham (nuvele, romanele Robie, Vălul pictat, Plăcerile vieții);
14.George Bernard Shaw (teatru);
15.Bertrand Russell (filosofie, eseistică);
16.George Orwell (romanele O mie nouă sute optzeci și patru, Ferma animalelor);
17.Graham Green (Comedianții, Americanul liniștit, Puterea și gloria);
18.Oscar Wilde (Portretul lui Dorian Gray, teatru, De profundis);
19.James Joyce (romanul Ulise).
IV.Cultura germană
1.Gotthold Ephraim Lessing;
2.Johann W. Goethe (Faust, balade);
3.Friedrich Schiller (poezii, teatru);
4.Immanuel Kant (Critica rațiunii pure, Critica rațiunii practice, Critica puterii de judecare);
5.Georg W. Hegel (Fenomenologia spiritului);
6.Arthur Schopenhauer (Lumea ca voință și reprezentare);
7.Johann Christian Friedrich Hölderlin (poezii, Hyperion sau Pustnicul în Grecia);
8.E.T.A. Hoffmann (proză fantastică);
9.Heinrich Heine (poezii);
10.Novalis (poezie, proză);
11.Friedrich Nietzsche (Dincolo de bine și de rău, Așa grăit-a Zarathustra);
12.Thomas Mann (Casa Buddenbrook, Muntele vrăjit, Doctor Faustus, nuvele);
13.Paul Heyse (nuvele);
14.Hermann Hesse (Jocul cu mărgele de sticlă);
15.Friedrich Dürrenmatt (romanul Justiție, proză scurtă – Editura Univers, 1990).
V.Cultura iberică
A)Cultura spaniolă
1.Miguel de Cervantes (Don Quijote de la Mancha, Nuvele exemplare);
2.Lope de Vega (teatru);
3.Francisco de Quevedo;
4.Pedro Calderón de la Barca (teatru);
5.Baltasar Gracian (Oracolul manual, Criticonul);
6.Federico Garcia Lorca (poeme);
7.Benito Pérez Galdós;
8. Miguel de Unamuno (Viața lui Don Quijote și Sancho, Editura Univers, 1973)
8.Vicente Blasco Ibañez;
9.Antonio Buero Vallejo (teatru, Editura Univers, București, 1984);
10.Camilo José Cela (Familia lui Pascual Duarte, Cristo versus Arizona).
B)Cultura portugheză
11.Luís de Camões (poetul național al Portugaliei);
12.Almeida Garett (Călătorie prin țara mea, Editura Univers, București, 1979);
13.Eça de Queiroz (romanul Relicva, Editura Univers, București, 1972);
14.José Saramago (romanul Memorialul de la Mafra, Editura Univers, București, 1988).
VI.Cultura rusă
1.Alexandr Sergheevici Pușkin (poezie, proză);
2.Mihail Iurievici Lermontov (poezii, romanul Un erou al timpului nostru);
3.Nikolai Vasilievici Gogol (Suflete moarte, Taras Bulba, piesa Revizorul);
4.Ivan Goncearov (romanul Oblomov);
5.Ivan S. Turgheniev (Povestirile unui vânător, Un cuib de nobili, Fum);
6.Feodor Mihailovici Dostoievski (nuvele, Însemnări din subterană, romane: Umiliți și obidiți, Amintiri din casa morților, Crimă și pedeapsă, Idiotul, Demonii, Frații Karamazov);
7.Lev Nikolaevici Tolstoi (Război și pace, Anna Karenina, Învierea, nuvele: Cazacii, Sonata Kreutzer, Hagi-Murad, Părintele Serghi);
8.Anton Cehov (teatru, Schițe și nuvele – Editura Univers, București, 1971);
9.Ivan Alexeevici Bunin (Nuvele și povestiri, Editura pentru Literatura Universală, Buc., 1968);
10.Maxim Gorki (nuvele, trilogia Copilăria-La stăpân-Universitățile mele);
11.Mihail Șolohov (Povestiri de pe Don, Donul liniștit);
12.Mihail Bulgakov (Maestrul și Margareta);
13.Iuri Dombrovski (Pe urmele șarpelui boa, Facultatea de lucruri inutile);
14.Serghei Esenin (poezii);
16.Vasili Grossman (romanul Viață și destin, povestirea Panta rhei);
17.Boris Pasternak (poezii, romanul Doctor Jivago);
18.Alexandr Soljenițîn (O zi din viața lui Ivan Denisovici, Arhipelagul Gulag);
19.Valentin Rasputin (Bani pentru Maria, Despărțirea de Matiora);
20.Evgheni Evtușenko (poezii, romanul Dulce ținut al poamelor).
VII.Cultura italiană
1.Dante Aligheri (Divina comedie);
2.Francesco Petrarca (poezii);
3.Givanni Boccaccio (Decameronul);
4.Matteo Bandello (nuvele);
5.Ludovico Ariosto (poezie, teatru);
6.Torquato Tasso (Ierusalimul eliberat);
7.Niccolò Machiavelli (Principele);
8.Alessandro Manzoni (romanul Logodnicii);
9.Giacomo Leopardi (poezie);
10.Luigi Pirandello (nuvele, teatru);
11.Alberto Moravia (eseuri, nuvele, povestiri, romanul Ciociara);
12.Cesare Pavese (proză);
13.Giorgio Bassani (povestiri, romanul Bâtlanul – Editura Univers, București, 1973);
14.Giovanni Papini (Un om sfârșit, Gog);
15.Giuseppe Tomasi di Lampedusa (Ghepardul).
VIII. Cultura popoarelor nordice
A)Cultura poloneză
1.Adam Mickiewicz (poemul Pan Tadeusz);
2.Józef Ignacy Kraszewski (romane istorice, de pildă „Contesa Cosel” – Editura Eminescu, 1973);
3.Henryk Sienkiewicz (nuvele, Cavalerii teutoni, Quo Vadis);
4.Boleslaw Prus (nuvele, romanele Păpușa și Faraonul)
5.Władysław Reymont (tetralogia Țăranii).
B)Cultura daneză
1.Hans Christian Andersen (povești);
2.Søren Kirkegaard (filosofie).
C)Cultura norvegiană
1.Henrik Ibsen (teatru);
2.Björnstjerne Björnson (poezie, teatru, povestiri);
3.Jonas Lie (nuvele, povestiri);
4.Knut Hamsun (romnul Foamea).
D)Cultura suedeză
1.August Strindberg (teatru, romanele Camera roșie și Întâmplări din arhipelag);
2.Selma Lagerlőf (povești, nuvele, romanul Charlotte Lőwenskőld);
3.Pär Lagerkvist (nuvele, romanele Piticul și Baraba).
IX.Cultura nord americană
1.Mark Twain;
2.Edgar Allan Poe (poezie, Prăbușirea casei Usher, Crimele din Rue Morgue, Cărăbușul de aur, Aventurile lui Gordon Pym);
3.Hermann Melville (romanul Moby Dick);
4.Stephen Crane (Semnul roșu al curajului);
5.Frank Norris (romanele Caracatița și Mc Teague);
6.Jack London (Colț alb, Chemarea străbunilor, Lupul de mare, Martin Eden);
7.Theodore Dreiser (romanul O tragedie americană);
8.John Steinbeck (romanele Fructele mâniei și Iarna vrajbei noastre);
9.Sinclair Lewis (romanul Strada Mare);
10.William Faulkner (Sartoris);
11.Ernest Hemingway (Pentru cine bat clopotele, Bătrânul și marea);
12.Saul Bellow (romanele Iarna decanului și Ravelstein).
X.Cultura sud americană
1.Alejo Carpentier, cubanez (Recurs la metodă, Concert baroc);
2.Graciliano Ramos, brazilian (romanul São Bernardo);
3.Mario Vargas Llosa, peruan (Războiul sfârșitului lumii, Cine l-a ucis pe Palomino Molero);
4.Gabriel Garcia Marquez, columbian (Un veac de singurătate, Toamna patriarhului);
5.Jorge Luis Borges, argentinian (Relatarea lui Brodie, Aurul tigrilor, Cartea de nisip);
6.Adolfo Bioy Casares, prieten și concetățean cu J.L.Borges (Visând la eroi, Jurnal din războiul porcului);
7.Pablo Neruda, chilian (poet).
XI. Diverse culturi
A)Culturi antice:
a)Cultura greacă: Platon, Aristotel, Homer (Iliada, Odiseea), Eschil, Sofocle, Euripide;
b)Cultura latină: Vergiliu (Eneida), Horațiu (Ode), Ovidiu (Metamorfoze), Apuleius (romanul Măgarul de aur);
c)Cultura chineză: Confucius (Analecte), Lao Zi (Cartea despre Dao și Putere);
d)Cultura indiană: Vede, Brahmane, Upanișade, Codul lui Manu, Mahabharata, Ramayana.
B)Alte culturi:
a)Cultura japoneză: Sei Șōnagon (Însemnări de căpătâi), Yasunari Kawabata (Sembazuru, Vuietul muntelui, Frumoasele adormite);
b)Cultura chineză medievală și modernă: poeții medievali Du Fu și Li Tai-pe, scriitorul Și Nai-an (Pe malul apei), marele scriitor U Ceng-en (Călătorie spre soare-apune), Cao Xue-qin (Visul din pavilionul roșu), scriitorul contemporan Ba Jin (romanul Nopți reci);
c)Cultura neogreacă: Nikos Kazantzakis (romanul Alexis Zorba, Editura pentru Literatura Universală, București, 1969);
d)Cultura austriacă: Franz Grillparzer (Sărmanul muzicant), Friedrich Halm (Liza-Marțipan), Elias Canetti, Stefan Zweig, Rainer Maria Rilke (poezie), Franz Kafka (Verdictul, Metamorfoza, Procesul, Castelul), Robert Musil (Kakania, Omul fără însușiri).
Sighetu Marmației, George PETROVAI
|
George Petrovai 7/21/2021 |
Contact: |
|
|
