Versuri
Amintire
Strada pe care ai copilărit
o simți în fiecare mugure
în fiecare adiere,
colo două cărămizi
poarta la care jucai „miuța”
dincolo de gardul rupt prin care
băieții intrau în grădina
de zarzavaturi de pe colț
să se înfrupte din varză
colo teiul mirositor
sub care venind de la școală
râdeai cu colega codană
strada pe care ai iubit-o
pe care o iubești și pe care
n-o s-o demoleze nciodată
din inima ta.
Respirație
El nu colecționează
flori de mină timbre sau
cutii de chibrituri
pur și simplu colecționează
numai cuvinte
pe care nu le dă la schimb
nici nu le vinde
nici nu le pune-n ramă
(ar trebui să le șteargă de praf
pentru fiecare expoziție).
Mai rău își oferă
colecția tuturor
ce altceva ar putea fi
poemele sale
trimise prin litere
sunete gesturi emoții.
Iarna câte un vers
porumbel cu pui albi
vine și i se așază pe umeri
iar trecătorii cu toți
își întorc fețele către el
ca să respire încă o dată
sensuri senzații imagini
într-un cuvânt: cuvinte.
Faptul divers
N-ar fi nimic: s-au pierdut
acolo câteva torpile pe plajă
ori într-un accident aviatic
cutia neagră indiscretă
a fost urgent recuperată
de necunoscuți în uniformă.
N-ar fi nimic
că s-a pierdut în abisuri
(ce contează zece sau o sută de oameni)
un oarecare submarin nuclear.
Fără de importanță
numărul de grădini înflorite
numărul de monumente arhitectonice
numărul de păduri nepoluate
numărul de oameni
mai ales numărul de oameni
în cazul în care...
Posibilitate
Profesorului îi ieșeau toate pe dos:
nu găsea cartea cu demonstrații
de aspirații și conduită
aparatele din laborator nu mergeau
din cauza unui șurubel pierdut
mecanicul intrase în concediu
experienței cu energie solară
îi lipsea ceva din cauza norilor
animale preistorice începuseră
nu numai să apară
prin răzlețe spații mlăștinoase
dar chiar să se amestece
cu speciile actuale
încât nu mai știai dacă
un stol de grauri e un stol de grauri
sau un dinozaur plutind la orizont
nici dacă la semnalul convenit
apăruse delfinul inteligent
sau se declanșase fenomenul
similar marii glaciațiuni...
Profesorul însă nu se descuraja
Arta știința sau meseria lui îl purta
cu mult înainte în viitor
de unde i se părea că actualitatea
vine încet
dar era supărat din pricină că
nu mai putea fi ajuns
între el și realitate
se interpusese un nor negru
care putea să se prăvălească
uriașă ciupercă
târând în neant
toate regnurile contemporane...
Mileniu
Când soare torid toată vara, când ploaie
continentalii obișnuiți caută piscinele
fluturii stoluri în grădinile cu varză
solitar coada-rândunicii amăgește un copil
verdeața se instalează tot mai închisă pe frunze
florile se repetă cedând locul o specie alteia
gâzele își mută furnicarele, roiurile după
nectarul preferat
uscăciune, uscăciune, ploile rămân în amintire
departe
ba,când vin, inundă jumătate din moldove,
transilvanii
prunele se coc, prunii se usucă, nucii usucă
arii de iarbă
păsările momentan pe crengile pe jumătate uscate
parcă și natura grăbită confundă
noul mileniu cu sfârșitul.
Natură
Hipnoză, beatitudine, lipsă de griji
marele oraș oferă nenumărate priveliști
parcuri, grilaje, marcaje, culori mergătoare
neoane, reclame, știri pe bandă, faxuri
telefonie mobilă, căldură, viteză amețitoare
fashion, holdup, holding,vitralii, geamuri cu oglindă
ochelari de soare, mișcare, pândă, veghe
lacăte,cifruri, telecomenzi
trăirea clipei întru sfidarea eternului
monumentalul ieftin, dar ieftin de tot
cât s-a întins imperiul metalului
petrolului, sticlei, oțelului, betonului
asfaltului, negrului-de-fum, zornăielii
materialului plastic
totuși mai există câte o pădurice în marginea
unui lac umbros, cu verde-brotac în trestii
cu pește și raci, unde adierile și ploile
vin în secret, în câte o noapte, spălând
praful adus dinspre metropola albă.
Corneliu Vasile
|
Corneliu Vasile 7/17/2021 |
Contact: |
|
|
