Seceta Globală
Prin clăi de fân respiră vântul Un suflu galben de căldură Şi se usucă iarba-n crânguri Şi florile în bătătură.
Cad fluturii din zbor sleiţi In lanurile mari de spice Îar îngerii cu lumânări Cobor la ceruri să-i ridice.
Prin rugurile dulci de mure Șerpii ridică limbi de foc Nu-i pui de broască în pădure Nici vite nu-s în iarmaroc.
Pe laviţă nu-i apă în ulcioare N-a mai plouat de vreun an Arde ţărâna albă sub picioare Şi se aprind iţarii sub suman.
Pe uliţă dansează paparude În ritm demonic ca de iele Cobind că-n cer şi pe pământ Nu vor mai fi râuri şi vâlcele.
În sat und’ se sfârșește veşnicia Seceta este un semn fatal C-a început deja apocalipsa Căldurii la nivel global.
Marin Mihalache / Chicago
|
Marin Mihalache 7/2/2021 |
Contact: |
|
|