Din Montreal si Ramnicu Valcea - “Aezii privesc”… cum scrie George Filip!
Poetul montrealez de origine romana George Filip isi continua marsul triumpal catre eternitate, lansand, la sfarsitul saptamanii trecute, doua volume de poezii. Sub titlul de «Aezii privesc» (volum editat in limba romana) si respectiv «La Planete Plate» (versuri in limba franceza), cele doua tomuri au vazut lumina tiparului la editura Antim Ivireanul din Ramnicu Valcea, al carei patron, Ioan Barbu, el insusi scriitor si prieten al poetului George Filip, a fost si el prezent in Montreal in aceasta perioada, unde si-a lansat si un volum propriu («Ingerii emigratiei»).
Revenind la opera boemului montrealez, sa spunem ca ea se indeseste pe zi ce trece, ultimii ani aratand nu doar o dorinta a poetului de a-si netezi calea catre Parnas, ci si o maturizare a acestuia, dupa cum au observat si unii dintre vorbitorii prezenti la lansarea volumelor. Desfasurata in fata unui public in exclusivitate roman, format din membri ai comunitatii romane din Montreal, lansarea celor doua volume de poezie a beneficiat de prezentarea facuta poetului si operei sale de catre cateva figuri ale microcomunitatii amatoare de literatura romaneasca din Montreal : Victor Rosca, Gabriela Marcoci si Florin Oncescu.
Si pentru ca a fost vorba de volume lirice, doua voci extrem de diferite, dar ambele sensibile, au dat citire catorva poeme din noul volum «Aezii privesc». Carmen Constantinescu, o romanca sosita doar de doua luni la Montreal, a citit cinci dintre poeziile semnate de George Filip, dupa care actorul Septimiu Sever, prieten al poetului, a declamat, cu vocea-i mai mult decat puternica, doua poeme ale acestuia.
«Nu ma iertati. Cititi-ma!»
Cu aceste cuvinte si-a terminat George Filip scurta alocutiune rostita in fata publicului dupa prezenterile facute de catre vorbitorii sus mentionati. Autor al unui numar de «vreo 15» (exprimarea ii apartine!) volume, si «constructor de neologisme» (idem!), poetul se revendica de la cinci «puncte de gratie», dupa cum spune Gabriela Marcoci: patrie (vezi cazul drapelului arborat, peste voia autoritatilor montrealeze, pe balconul propriei locuinte); poezie (cel mai bun prieten i-a fost poetul necuvintelor, Nechita Stanescu); libertate (cunoscut fiind episodul in care, impreuna cu Paul Goma, a incercat rasturnarea guvernului comunist); dragoste (subinteleasa, ca la orice artist); credinta (a ales sa locuiasca permanent langa o biserica si in locuinte cu ferestrele indreptate catre turla acesteia)... toate aceste puncte de sustinere ale omului George Filip pot fi regasite si in poezia sa.
Volumul «Aezii privesc», structurat ca o suma de informari pe care un aed (re)intrupat intr-un poet al zilelor noastre le face catre Homer, cel mai cunoscut dintre aezi, ofera poate cititorilor avizati si cunoscatori ai poeziei Filip-iene cea mai matura si bine construita carte a acestuia, sugerand o maturitate artistica indelung pritocita.
Cu speranta ca tanarul (are doar 66 de primaveri, implinite nu demult) poet va confirma sperantele puse in el, nu ne ramane decat sa-i uram la (cat) mai multe volume lansate, neaparat pe linia ascendenta inceputa...
|
Adrian Ardelean - Montreal 6/3/2005 |
Contact: |
|
|
