George Brown - ziarist, politician si unul dintre părintii confederatiei canadiene
Canadian de origine scotiană, ziarist, politician si unul dintre parintii confederatiei.
A fost un politician reformator, fondator si editor al ziarului “Toronto Globe” care astăzi unindu-se cu alte ziare este cunoscut ca “Globe and Mail”.
Brown s-a născut la Alloa, Clackmannanshire, Scotia in 1818 si a emigrat în Canada în anul 1843, dupa ce a condus o tiparnita în orasul New York împreună cu tatăl său. El fondeaza “Banner în 1843 si “The Globe” în 1844 care devine ziarul oficial al reformei în provincia Canadei. Este numit în fruntea Comisiei Regale ca să examineze acuzatiile de comportare necorespunzătoare în penitenciarul provincial al Upper Canada din Kingston. Raportul Brown includea evidente ale abuzurilor care au dus la concedierea gardianului Henry Smith. Faptul ca a dat în vileag conditiile vitrege de la Kingston i-a adus critica foarte aspră a lui John A. Macdonald si a contribuit la o relatie foarte tensionată între cei doi oameni de stat.
Brown folosea ziarul “Globe” ca să publice articole si editoriale care atacau sclavia din sudul Statelor Unite. Ca răspuns la “Legea privind sclavii fugitivi“ care a fost votata în SUA în anul 1850, Brown a ajutat să se infiinteze “Societatea anti-sclavagism din Canada”. Scopul acestei societati era de a sfărsi sclavia în America de Nord. Membrii individuali au ajutat fosti sclavi americani să vina în Canada via Underground Railroad. Drept multumire Canadienii negrii l-au sustinut pe Brown.
Brown a fost ales în Adunarea legislativa a Provinciei Canada în 1851. El reorganizează Partidul Clear Grit ( liberal) în 1857, sustinănd printre altele separarea bisericii de stat, anexarea Norhtern Territories si un guvern mai mic. Dar cea mai importantă problemă pentru George Brown o constituia reprezentarea în functie de populatie în organismele de conducere. (Representation by Population), sau cum era cunoscută pe vremea aceea "Rep by Pop".
Începănd de la Actul Unirii (1840) legislatura coloniala canadiană a fost compusă dintr-un numar egal de membrii din Canada Est (Lower Canada, Quebec) si Canada Vest (Upper Canada, Ontario). În 1841, Lower Canada care era dominată de francofoni avea o populatie mai mare si se spera de catre adiministratia coloniala britanică că francezii din Lower Canada vor fi contrabalansati de o coalitie a englezilor din Lower Canada cu cei din Upper Canada. Între 1840 si 1850 populatia din Upper Canada a crescut mai repede decăt populatia franceză din Lower Canada. Brown credea că cu cat populatia este mai mare are nevoie de mai multi reprezentanti si nu putea să fie acelasi numar la Upper ca si la Lower Canada. Brown credea că face dreptate ceea ce credea că este rău pentru Canada de Vest. Căteodată facea remarci foarte critice contra francezilor canadieni si contra puterii populatiei catolice din Canada de Est în legatură cu afacerile Canadei de Vest care era protestantă, referindu-se la Canada de Vest ca fiind “vasala preotilor francezi canadieni”.
Pentru o perioadă de 4 zile în august 1858, rivalul său politic John A. Macdonald a pierdut suportul Adunarii legislative a provinciei Canada datorită unui vot de neăncredere si cabinetul său a trebuit să îsi dea demisia. După ce Alexander Gald refuză, George Brown încearcă să formeze un minister cu Antoine-Aimé Dorion. La vremea aceea, cei care erau numiti ministri trebuiau să demisioneze si să se re-aleagă din nou. Cănd membrii ministerului lui Brown au demisionat ca sa fie realesi, John A Macdonald revine din nou pe scenă si datorită unei erori în lege este renumit cu ministerul său în vechile posturi. Brown a fost prim ministrul de facto pentru Canada de Vest în 1858. Aceast episod a fost denumit în istorie “double shuffle” .
Brown si Confederatia
George Brown a demisionat din coalitie în 1865 datorită pozitiei sale în raport cu reciprocitatea cu America. Brown credea că Canada ar trebui să urmeze o politică de free trade, în timp ce guvernul conservator al lui John A. Macdonald si Alexander Galt credeau că Canada trebuie să crească tarifele.
În timpul conferintei de la Quebec, Brown a pledat în favoarea unui senat numit. Ca si alti reformatori din timpul său el vedea Upper House ca fiind prea conservativă, si protejănd interesele bogatilor si dorea să nege Senatului legitimitatea si puterea care venea cu mandatul electoral.
Succesul acestei conferinte i-a placut lui Brown mai ales din punct de vedere al încetării interferentei Lower Canadians (Quebec) în afacerile Canadei de Vest. El scrie sotiei sale Anne “ Nu-i asa ca e minunat Francezii-Canadieni nu vor mai avea putere”. Prin asta se poate intelege că Canada de Vest care vorbea engleza este triumfatoare contra francezilor canadieni sau că confederatia va pune stop dominatiei exercitate de Francezii Canadieni, prin ceea ce va deveni provincia Ontario.
Brown si-a dat seama că Canada de Vest nu va fii satisfăcuta fără ajutorul francezilor din Canada de Est. În cuvăntarea sa de sustinere a confederatiei în Paralamentul Canadei la 8 februaire 1865 în care a aratat foarte roz viitorul Canadei, Brown a insistat că “ chiar dacă cerem reforma parlamentară pentru Canada sau în uniune cu Provinciile Maritime, vederile canadienilor francezi ca si ale noastre trebuie să fie consultate. Aceast proiect poate fi realizat si asta cu suportul ambelor sectii ale provinciei.
După cuvăntare Brown a fost felicitat de ziarul din Quebec “Le Canadien” ca si de ziarul Rouge “L'Union Nationale”. Desi a sustinut ideea uniunii legislative la conferinta totusi a fost convins să urmeze ideea unei confederatii federale, a lui Cartier si Bleus din Canada de Est, pentru că această cale ar fii dat suficient control al provinciiolr legat de afaceri locale pentru a satisface nevoia francezilor din Canada de Est de jurisdictie în lucrurile necesare supravietuirii. Cu toate acestea Brown ca si Macdonald rămane un sustinator al unui guvern central mai puternic, cu guverne mai slabe provinciale.
În 1867 Brown candidează în alegeri pentru un loc în Canadian House of Commons. Ca si conducator al liberalilor provinciali, vrea sa fie ales si în adunarea legislativa Ontario.
Dorea să devină prim ministru dar nu reuseste sa fie ales în nici una din camere. Era văzut ca seful liberalilor federali în anul alegerilor federale, 1867. Liberalii au fost fără conducator pănă în 1873 cănd Brown este considerat cel mai bătrăn om de stat din partid chiar dacă nu avea un loc în camera comunelor el era consultat în mod frecvent de parlamentari liberali.
Brown a fost făcut senator în 1873.
Carieră post parlamentară
La 25 martie 1880 un fost angajat al ziarului Globe, George Bennett, care fusese demis din functia sa a încercat să îl împuste pe Brown la biroul ziarului din Toronto. Din fericire, Brown i-a prins măna si a împins arma în jos. Din păcate Bennett a reusit să îl împuste în picior. Ceea ce a părut o rană simplă a devenit o cangrenă si 7 zile mai tărziu Brown moare la data de 9 mai 1880 din cauza acestei răni. Brown este îngropat în cimitirul Toronto Necropolis.
Mostenire
După ce a fost scăpat de la înnec din Don River de William Peyton Hubbard, Brown l-a luat sub aripa sa si i-a incurajat cariera politică. El a fost timp de 13 ani conducător la sectorul 4, a fost in biroul de conducere si a devenit primul deputat de culoare la primărie, functionănd ca si primar plin în căteva ocazii.
Resedinta lui Brown care se numea înainte Lambton Lodge este acum denumită George Brown House situată la adresa 186 Beverley Street în Toronto si este acum loc istoric national din 1974. Este condusă de Ontario Heritage Trust ca si sediu de conferinte si birouri.
Brown avea de asemeni o proprietate în Bow Park, lăngă Brantford Ontario. Cumparată în 1866 a fost fermă de bovine în timpul lui Brown iar acum este fermă de seminte.
Colegiul George Brown (fondat în anul 1967) din Toronto a fost denumit după el. O statuie a lui George Brown se gaseste pe partea de vest a Queen's Park si o alta se află pe colina parlamentului din Ottawa (sculpata de William Hill în 1913). Un portret al lui este deasupra intrării la Ontario Legislature.
Brown a fost căsătorit cu Anne Nelson (decedată la 1909) si a avut doi baieti si trei fete. Unul din baieti George Mackenzie Brown (1869–1946), a fost membru al parlamentului în Marea Britanie.
Dana Mateescu
|
Dana Mateescu 6/1/2021 |
Contact: |
|
|
