Eroina uitată - Smaranda Brăescu (21 mai 1897 – 2 Februarie 1948)
În 1931, deasupra câmpiei Bărăganului, cu o parașută mare de mătase albă, cobora de la 6.000 m, o tânăra, nu prea înaltă de statură, cu trup delicat, ochi albaștrii și două cozi lungi - pana corbului. Era Smaranda Brăescu, prima parașutistă din România - Măndița cum o alintau cei aproape de ea. Cu aceasta, o româncă bătuse recordul feminin de salt cu parașuta, record ce n-a fost întrecut timp de 50 ani.
Măndița își dorise să devină pilot de mică, de când, la 15 ani, văzuse un avion biplan zburând deasupra satului în care se născuse, Hânţeşti, comuna Buciumeni, nu departe de Tecuci, azi județul Galați. Era dintr-o familie de răzeşi săraci, cu 9 copii.
I s-a refuzat înscrierea la școala de piloți. Atunci s-a îndreptat spre parașutism, dar nici la cursurile acestea nu a avut dreptul să se înscrie. Obține licența de parașutist la Berlin.
După succesul ei cu saltul din Bărăgan și-a pus în minte să bată recordul mondial. Dar pe vremea aceea în Europa nu existau avioane care să o poată ridica la înălțimea ce îi trebuia. Așa că a plecat în America, cu banii de drum adunați prin cheta stârnită de un articol în ziarul Universul. La a cincea încercare, reușește, în 1932, să bată recordul mondial absolut (atât la bărbați, cât și la femei), sărind de la 7.233 m deasupra Văii Sacramento în California de Nord), ridicându-se cu un avion Cesna (300 cai putere) condus de un iscusit pilot american.
Iat-o pe eroina noastră devenită campion mondial. Ziarele vuiau și întregul glob vorbea despre România, atunci, în anii 1930, așa cum au făcut-o în a doua jumătate a secolului XX cu gimnasta Nadia Comăneci.
Smaranda Brăescu își ia apoi licența de pilot la New York. Este prima persoană care, nefiind din SUA, a obținut licenț de pilot acolo.
Reușind după multe obstacole să-și cumpere un avion (pe care l-a numit Aurel Vlaicu),
Smaranda are și o mare realizare ca pilot. In1932 traversează cu avionul ei mono-motor Miles Hawk Major, în linie directă, Marea Mediterană, de la Roma la Tripoli (1.100 km în 6 ore și 10 minute). Nimeni până atunci nu mai realizase această performanță.
Sunt multe lucrurile care m-au impresionat la Smaranda Brăescu.
• Emanciparea ei (foarte timpurie; eram în anii 1930) de a pătrunde o lume rezervată bărbaților: aviația.
• Curajul de a înfrunta pericolul (lipsa de oxigen la altitudinea salturilor ei cu parașuta, condusul avionului prin ceață, furtuni de ploaie și nisip, aterizare pe câmpuri cu hârtoape sau teren cu roci).
• Capacitatea de a suporta suferința fizică (rănile făcute de chingile parașutei, temperatura de îngheț, voma, setea, foamea, căldura insuportabilă). Curaj care, ne spune ea în jurnalul pe care l-a ținut, i se datorează credinței ei în Dumnezeu pe care îl simțea mereu alături.
• Perseverența de a-și urma pasiunea pentru aviație.
• Inventivitatea și îndrăzneala cu care și-a găsit mereu soluții: alegerea parașutismului ca o poartă laterală pentru a ajunge în lumea aviației; contactarea lui Otto Heineke, inventatorul german de parașute, pentru a-și putea lua licența de parașutista la Berlin; felul în care “și-a furat” propriul avion comandat în Anglia (deja plătit) după luni de așteptări în care nu i s-a permis să și-l ia; folosirea iiei tradiționale la recepțiile unde restul doamnelor aveau toalete elegante și scumpe pe care ea nu și le putea permite.
• Iubirea de țară: Ar fi putut rămâne în SUA, dar n-a făcut-o; a dorit să lupte ca pilot militar în al doilea Razboi Mondial și, nepermițându-i-se, a făcut parte din “Escadrila Albă”, transportând sute de răniți de pe frontul de est.
• Căldura ei sufletească: Ca antrenor la primul Batalion de Parasutiști din România, elevii ei o chemau “Duduca blândă”.
Și este foarte trist că această eroină extraordinară care făcuse cinste României și-a terminat zilele ascunzându-se de urmărirea securității. Fusese condamnată la 2 ani de închisoare pentru că semnase, împreună cu 11 camarazi, o petiție de revoltă împotriva alegerilor false comuniste din 1946. Și a fost ștearsă din istorie, considerată multă vreme “dușmanul poporului”.
Dar iată că apare o situație salvatoare. În 2011 Asociația Română de Propagandă și Istoria Aeronauticii (ARPIA), filiala Cluj-Napoca, începe o campanie intensă de recunoaștere a Smarandei Brăescu ca eroina a aviației românești și internaționale. În fruntea acestei acțiuni se află comandorul Laurențiu Buzenchi, președintele ARPIA Cluj (filială care din 13 aprilie 2021 poartă numele “Smaranda Brăescu”).
Pe 20 mai, cu ocazia aniversării a 89 de ani de la recordul mondial absolut al Smarandei Brăescu, s-a ținut un eveniment Zoom organizat de ARPIA Cluj împreună cu Academia Româno-Americană de Arte și Științe (ARA). Principalii organizatori ai evenimentului au fost comandor Laurențiu Buzenchi (Cluj, România) și Prof. Dr. Ileana Costea (Los Angeles, California), având drept coordinator tehnic pe dl Teodor Stan, Immigtation Research Forum (IRF, Wahington DC, SUA). Evenimentul a durat trei ore, până după miezul nopții în România, și a avut peste 80 de participanți. Membrii ARPIA-Cluj, au apărut pe Zoom cu un singur dreptunghi de participant căci au asistat împreună, într-o sală, pe un ecran mare. Ar fi fost și mai mulți participanți, dacă unii nu se împiedicau la conectare.
Limba oficială a evenimentului Zoom a fost engleza, dar, bazat pe compoziția panelistilor și a celor din audiență s-au făcut traduceri în trei limbi: română, engleză și franceză.
Prezentările au fost diverse și făcute de persoane deosebite:
• Regina Aerului – Smaranda Brăescu
Prezentator: prof. dr. Tudor Sireteanu, membru corespondent al Academiei Române, rudă cu Smaranda Brăescu
• Prietenia mamei mele cu Smaranda Brăescu
Prezentator: prof. dr. Mircea Goga, pă̂na în 2018 profesor la Sorbona, Paris (nepot al cunoscutului Octavian Goga) și a că̆rui mamă, Emilia Ilie Goga, a fost cea mai tânără femeie care a obținut la 16 ani brevet de pilot și care a fost bună̆ prietenă̆ cu Smaranda.
• Filmul documentar “Măndița”
Prezentator: col. Cornel Mituț, autorul trilogiei documentare realizată după o idee a ARPIA ”Smaranda Brăescu” Cluj.
• Avioanele Smarandei Brăescu
Prezentator: François Charvieux (Franța), mulți ani Inginer de Zbor la compania aeriană Air France; (calificare BOEING 727 la SEATTLE -iarna 1971)
• In Memoriam - Smaranda Brăescu
Prezentator: cdr. av. r. Laurențiu Buzenchi, manager de proiect al ARPIA “Smaranda Brăescu 90”, președinte al ARPIA “Smaranda Brăescu” Cluj. Prezentare Power Point a recunoșterii postume a eroinei: Monumente și documente contemporane, produse filatelice. Imagini de la ceremonia de inaugurare a monumentului Smarandei Brăescu din cimitirul central din Cluj. Numărul aniversar al revistei AERONAUTICA, al asociației ARPIA, având patru articole despre Smaranda. Cartea dedicată eroinei “Smaranda Brăescu: ”Lăsați-mă să zbor!” (în pregă̆tire). Proiectele ARPIA legate de aniversarea a 90 de ani de la recordurile ei.
• Celebrarea Smarandei Bră̆escu din 2013 la Aerospace Museum of California, Sacramento Prezentator: Horia Groza, cercetător în bio-inginerie, eseist, poet, scriitor. Numeroase publicații în românește.
• Eveniment Smaranda Brăescu la Sacramento în 2022
Prezentator: Inginer Nick Suciu, fondator și CEO Skylark USA Aircraft
La deschidere a făcut o frumoasă prezentare a valorilor românești Consulul General al României din Los Angeles, Dr. Cosmin Dumitrescu. A urmat Consulul Onorific al României în zona Sacramento, dl Alin Alistar.
Programul a inclus și două momente de relaxare în care actrițele Lidia Lazu, Thea Mercoouffer și Elena Secotă au recitat două poezii dedicate Smarandei Brăescu - recitată în română si engleză, poezia de Constantin Roman (2006, Lonfta), a doua, numai în engleză. Poezia recitată si scrisă de Elena Secotă, și o alta poezie scrisă de Adriana Hânciu-Păduraru (care a obținut premiul de economie Nicolae Stoica la Congresul ARA 42, Iași) și care, din motive de timp nu a putut fi citită la eveniment, dar va fi trimeasă participanților, au fost inspirate de acest eveniment Zoom.
Ca fundal pentru prezentatori s-au folosit clipuri din trilogia documentarelor “Măndița”.
Trilogia consistă din trei părți: Partea I. Filmul „Măndița. Foșnet de mătase albă” care o prezintă pe Smaranda Brăescu parașutista, și care, în 2017, a fost distins cu “Sabia de bronz” la Festivalul Internațional al Filmului Militar și Istoric de la Varșovia. Partea II. “Măndița. Nu mă voi întoarce niciodată din drum” (vorbe ale Smarandei) - film dedicat activității de pilot a eroinei. Partea III. “Măndița. Prigoana. Parcela II B, locul 1550.” care prezintă ultimii ani ai vieții Smarandei Brăescu, fugind de securitatea care o urmărea, ascunsă de un frate de al ei, de un preot și în cele din urmă într-o congregație de măicuțe. Este înmormântată sub numele de Maria Popescu în cimitirul central din Cluj.
Filmele au fost create cu multă sensibilitate cu clipuri alb -negru din arhiva Armatei Romane, intercalate cu comentarii făcute de dl comandor Laurențiu Buzenchi si de doi muzeuografi, Sorin Turturică, Muzeul Național al Aviației Române, e și Adrian Adămescu, Muzeul de Istorie “Paul Păltănea”, Galați (unde se află multe piese referitoare la Smaranda Brăescu).
Cele trei filme se pot viziona pe situl Armatei Române sau al ARPIA (https://arpia-filialacluj.ro alegând GALERIE și apoi VIDEO).
La eveniment s-a vorbit despre două cărți interesante:
• "Jurnalul celebrei Smaranda Brăescu", apărută în 2010 şi semnată de Tudor şi Ana Maria Sireteanu, strănepoţi ai paraşutistei (carte pe care, cu generozitate, dl. Sireteanu a oferit-o participanților la eveniment, sub formă pdf). Este emoționantă!
• “Lăsăți-mă sa zbor”,(vorbe ale Smarandei) o carte cu numeroase date și poze din viața Smarandei Brăescu,
care va apare în iunie 2021 (autori Dan Antoniu, Mircea Goga, Tudor Sireteanu, și Laurențiu Buzenchi; coperta realizată de col. ingr. Mircea Grava).
În ziua de după sesiunea Zoom, realizatoarea de programe Ioana Nițescu, colaborator la Radio România Internațional, a ținut o emisiune despre eveniment, “Lăsăți-mă să zbor”.
Un eveniment de excepție, se pregătește la Sacramento, la fața locului, pentru mai 2022 (Nick Suciu, în colaborare cu Laurențiu Buzenchi ARPIA-Cluj și Ileana Costea, ARA). Informații despre acest eveniment cât și materiale referitoare la sesiunea Zoom, prezentările cât și jurnalul Smarandei Brăescu în format pdf pot fi obținute trimițând un email la arainterimpresient@gmail.com.
Nu putem decât fi mândri că avem o astfel de eroină ca Smaranda Brăescu și să ne bucurăm și să felicităm ARPIA Cluj că a scos-o din uitarea atât de nemeritată.
.........................
pentru Observatorul
Ileana Costea / Los Angeles
©Autoarea reţine drepturile de copyright pentru acest material.
|
de Ileana Costea / Los Angeles 5/26/2021 |
Contact: |
|
|
