Omagiu de suflet maestrului Constantin Arvinte ( n. 21 mai 1926 - d. 1 Mai 2021 )
Dragului meu prieten, maestrul Constantin Arvinte, de care m-am despărțit cu mare durere sufletească, îi dedic două strofe pe care le-am scris cu lacrimi în ochi:
Mamă Țară,-mbracă
Strai regal cernit…
Fiul tău îți pleacă
Spre Raiul sfințit.
Plângă-l munții ‘nalți,
Codrii și izvoare…
Românii lui frați
Și marea cea mare .
Dumnezeu nostru bun, IISUS HRISTOS, Te rog să oprești timpul și, prin puterea Ta cerească, fă ca sufletul prietenului meu, maestrul Constantin Arvinte, să vadă prietenii care-i aduc ultimul omagiu de prețuire: românii lui dragi, artiști de renume care au cântat sub bagheta sa, aducând glorie nepieritoare folclorului românesc pe toate meridianele globului, cu Ansamblul Artistic „Ciocârlia” al MAI și, în mod magistral, în Statele Unite ale Americii și Canadei, timp de 4 luni de zile în 1968.
„Patriarhul muzicii românești”, numit de Președintele Uniunii Compozitorilor Români, excelența Sa dl. prof. univ. Adrian Iorgulescu doctor Honoris Casa, maestrul CONSTANTIN ARVINTE, compozitor, dirijor, folclorist, cu o impresionantă operă de creație de peste 5000 de compoziții: prelucrări folclorice, cantate, poeme coral-simfonice, imnuri, muzică de cor, lieduri, romanțe, cântece și dansuri populare, mi-a fost ca un frate mai mare pe care l-am respectat și iubit...
De-a lungul anilor care au trecut pe nevăzute, colaborarea mea cu maestrul Constantin Arvinte, a fost rodnică și am avut realizări de excepție.
Cărțile publicate la Editura Muzicală stau mărturie celor spuse: „CANTATA UNIRII” – premiată de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România în 1919, cu ocazia comemorării a 100 de ani de la făurirea României Mari cu sacrificiul suprem al românilor care au luptat în Primul Război Mondial; „EROILOR LEGENDARI AI NEAMULUI, PRINOS DE RECUNOȘTINȚĂ” ; „DOAMNE, ȚIE-ȚI MULȚUMIM” ; BRÂNCUȘIANA (Poem vocal-simfonic); „FRADE DRAG, ARDEAL IUBIT, ȚI-AM CÂNTAT PLAIU-NSORIT” (la care maestrul a scris „Fărcășana” – poem vocal simfonic pe libretul „Trenul dorulu” https://youtu.be/XOV6gy5eKNA dedicat marelui taragotist Dumitru; „TU, ROMANȚĂ-NCÂNTĂTOARE” și „TUDOR VLADIMIRESCU” (Poem vocal-simfonic, libretul după poemul „TRĂDAREA” – autor Marin Voican-Ghioroiu) scrisă pentru comemorarea celor două secole de la Revoluția din 1821, când Domnul TUDOR a îmbrăcat „cămașa morții” pentru eliberarea poporului român de sub dominația fariotă. Această compoziție muzicală de excepție va fi cântată la Opera Română Craiova, Timișoara, Iași, Ateneul Român, alături de Brâncușiana.
În Tudor Vladimirescu, maestrul C. Arvinte, spunea că, înainte de-a începe să scrie muzica, a avut teamă ca să abordeze asemenea lucrări muzicale:
„Când distinsul om de cultură, Marin Voican-Ghioroiu, poet şi compozitor, prietenul meu, mi-a propus să compun muzica pentru libretul dedicat marelui revoluționar român, Tudor Vladimirescu, o sfială mare m-a cuprins:
„Cum aş putea eu oare să pun pe note muzicale acest libret într-o creaţie coral-simfonică dedicată acestui genial luptător legendar, Tudor Vladimirescu?!...
Cu trecerea timpului însă, sfiala mi s-a spulberat şi am căpătat curaj: revăzând „Culegerile mele de folclor gorjenesc” din tinereţe, m-am apucat de treabă... urmând pas cu pas conţinutul de ideii a libretului şi imaginând pentru personajele sale o susţinere melodică şi orchestrală dedusă din bogăţia şi frumuseţea folclorului muzical gorjenesc,
Astfel a apărut acest poem coral-simfonic Tudor Vladimirescu. Cât am reuşit, vor spune interpreţii acestei lucrări, precum şi publicul auditor”.
Fiecare carte are istoria ei,... cu trăiri intense, căutări, renunțări la capitole întregi, reluări și, de comun acord, am ales întotdeauna varianta cea mai potrivită acțiunii desfășurate în opera muzicală: slăvirea eroilor neamului care s-au jertfit în Primul Război Mondial, realizând România Mare - „Cantat Unirii” ; cântarea Domnului IISUS HRISTOS și a Maicăi Precista în „Doamne, Ție-ți mulțumim” , iar în volumul „Tu, Rromanță-ncântătoare” am cules cu migală toate compozițiile, 32 de romanțe compuse în timpul celor 65 de ani de activitate, iar în „TUDOR VLADIMIRESCU” am înfățișat, în toată hidoșenia ei, trădarea de neam și țară, trădarea care a existat din cele mai vechi timpuri, începând cu vânzarea pentru 30 de arginți a Domnul Iisus Hristos și a eroilor neamului românesc, predați în mâinile dușmanilor: Decebal, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu și Tudor Vladimirescu...
Vânzători de neam și țară
Lipsă nicicând n-am avut:
Mihai Vodă... bunăoară,
Mișelește-a fost vândut.
Brâncoveanu care,-n pace,
A domnit atâția ani...
Un boier, nu l-a plăcut,
Și-l trădează la dușmani.
Voi panduri neînfricați,
În loc... să mă apărați,
M-ați lăsat să fiu arestat
Și de dușmanii mei judecat?!...
Drag prieten maeste Constantin Arvinte, Bunul Dumnezeu să te așeze în Raiul Muzical
și cor de îngeri să-ți cânte:
„Nu te voi uita! Veșnica ta pomenire!”
Marin Voican-Ghioroiu, Scriitor-compozitor
dr. Honoris Causa al Academiei Dacoromâne
|
Marin Voican-Ghioroiu 5/17/2021 |
Contact: |
|
|
