Efectul de sinergie
Rezumat. Înțelegerea esenței „efectului de sinergie” este o problemă foarte importantă pentru fiecare persoană pentru ca, pe cât posibil, să-l aibă permanent în vedere spre aplicare, acolo unde este posibil, în scopul maximizării efectelor benefice. Fenomenul (1) de maximizare a efectelor pozitive și/sau (2) de minimalizare (de diminua, de reduce la minimum) a efectelor negative este explicat de ştiinţa numită „sinergetică”. Altfel spus, „ştiinţa sinergetică” este știința combinării, a cooperării, a interdependenţelor, a conexiunilor dintre componentele unui sistem în scopul maximizării efectelor pozitive și/sau a minimalizării efectelor negative.
Cuvinte și expresii cheie: sinergie; efect de sinergie; combinări, cooperării, interdependenţe, conexiuni; componentele unui sistem etc.
Cuvântul „sinergie” exprimă faptul că, prin acţiunea simultană a două elemente, se obţine un efect mai mare decât suma efectelor produse de fiecare dintre cele două elemente, după „formula sinergică” 1 + 1 = 3 sau mai mult de 3.
Altfel spus, în „sinergie”, „efectul/puterea acţiunii simultane a două elemente” nu este egal cu suma celor două „efecte” care s-au asociat/combinat, ci este mult mai mare, după „formula sinergică” 1 + 1 = 3 sau mai mult de 3.
Deciziile care se iau în scopul obținerii unor c urmăresc obţinerea unor efecte pozitive amplificate în urma acţiunii simultane a mai multor factori, astfel încât efectul obţinut să fie mai mare decât suma efectelor produse de fiecare factor în parte.
În activitățile umane, nici un efect de sinergie nu este posibilă fără idei creative.
Sinergia nu se produce automat.
Obținerea unor „efecte de sinergie” este o activitate foarte complexă, la care se pot ajunge numai prin „combinarea optimă” a funcţiilor, a elementelor sau a efectelor individuale ale fiecărei componente ale unui ansamblu, pentru a obţine efecte mai mari decât suma efectelor componentelor.
Obținerea unui „efect de sinergie” este o problemă deosebit de complexă fie și numai prin știința cunoașterii:
1) elementelor care sunt compatibile sinergic (nu oarecum);
2) integrării optime a elementelor componentelor;
3) relaţiilor și reacțiilor dintre acestea;
4) momentului optim (a) de integrare și de combinare a elementelor componentelor și (b) de „reacție” și de producere a efectelor favorabile posibile;
4) efectelor care se obțin, care sunt mai mari decât simpla însumare a acestora;
5) evoluția, dinamica, atât în combinarea elementelor, cât și a efectului acestora.
Spre exemplu, crizele economico, sociale şi/sau politice, generează efecte de sinergie negative pentru marea majoritate a populației, în timp ce unele dintre marile companii (care poate chiar au contribuit la declanșarea acestora) obțin efecte de sinergie pozitive (pe seama lor)
Natura şi amploarea sinergiei depinde foarte mult de activitatea creativă, de cunoştinţele, de aptitudinile şi de puterea de decizie a celor implicaţi în realizarea obiectivelor urmărite a se obține.
„Efecte de sinergie” nu sunt numai pozitive, ele sunt și negative.
Efecte de sinergie negative se constată destul de des, atât la nivel individual, cât și la nivel de colectivitate și de societate.
Cu toate că efecte de sinergie negative sunt deosebit de importante, acestea sunt foarte puțin studiate, atât la nivel individual, cât și la nivel de colectivitate și de societate.
Orice persoană fizică și (mai ales) juridică își dorește să desfășoare activități „cu efecte de sinergie”, adică să-și maximizeze veniturile, profiturile, rentabilitatea, eficienţa, productivitatea etc., respectiv să-și minimizeze costurile, cheltuielile, pierderile etc.
Un element foarte important, chiar decisiv, în obținerea oricărui „efect de sinergie” îl constituie „factorul timp” și aceasta deoarece există un „moment optim”:
(a) de integrare, de combinare a elementelor componente,
(b) de reacție și de producere a efectelor favorabile posibile,
c) de valorificare a efectelor în care se declanşează nivelul maxim de sinergie.
Sunt cazuri în care, dacă s-a pierdut „moment optim” de valorificare a nivelul maxim în care se produce „efectul de sinergie”, se pierde totul.
Este precum, spre exemplu, la o floare care înflorește numai o singură zi dintr-un an.
Cei doi factori care intervin, pentru a valorifica la maximum floarea respectivă (prin recoltare, filmare, fotografiere etc.), sunt:
1) „momentul potrivit”, care este acea „o singură zi dintr-un an” și
2) „omul potrivit” la „momentul potrivit”.
Dacă „omul” nu a fost de față în singura zi din an când a înflorit floarea respectivă, acesta a pierdut „momentul potrivit” și nu-i mai rămâne decât să o ia de la început, să aștepte (încă un an) să înflorească și … dacă tot pierde „momentul potrivit”, de „o zi dintr-un an”, poate să o țină tot așa ani de zile; aceasta din cauză că nu știe să valorifice „factorul timp” în obținerea efectului maxim, de sinergie.
Efectele de sinergie se pot produce:
1) fie direct, (1.1) într-un anumit interval de timp, bine determinat, și (1.2) într-o mărime cuantificabilă,
(2) fie indirect, (2.1) prin efecte propagate și/sau (2.2) prin efecte de antrenare, care pot să fie și acestea deosebit de mari și de benefice.
Efectele de sinergie indirecte nu se produc
(a) nici într-un anumit interval de timp, bine determinat și
(b) nici într-o mărime cuantificabilă.
Unele efectele de sinergie sunt pe termen scurt (chiar imediat în unele cazuri), precum un tratament/o injecție, prin care un om a fost salvat de la moarte, în timp ce altele sunt pe termen lung, chiar pe zeci de ani, precum vaccinurile, tratamentele profilactice, tratamentele în cazul unor boli etc.
În tot mai multe țări se acordă o atenție sporită „dezvoltării cercetărilor științifice în vederea obținerii efectelor de sinergie” în numeroase domenii de activitate, pe primul loc situându-se tratamentele medicale, lucru normal deoarece privește sănătatea și viața oamenilor (despre cele militare, care sunt la „secret de stat” nu se vorbește).
„Tratamentele medicale” și „inteligența artificială” sunt numai două exemple, dintre numeroase altele care se pot da, despre la ceea ce s-a putut ajunge prin „efectele de sinergie” (abordarea amănunțită a lor este și foarte complicată și nici nu constituie subiect de discuție în acest articol, fapt pentru care nu sunt supuse discuției).
Formula câștigătoare a sinergiei ar trebui avută în vedere și de fiecare persoană în parte în tot ceea ce face, spre a fi aplicată peste tot acolo unde este posibil și dă rezultate.
„Efectele de sinergie” au fost cunoscute de mii de ani, dar erau redate prin diferite expresii populare „pline de înțelepciune”, precum în Talmud , unde se spune: „Doi pot duce de trei ori mai mult ca unul.” (ca urmare a „efectului de sinergie”).
Din vechime și în gândirea înțeleaptă a poporului român sunt numeroase expresii prin care, în cuvinte simple, s-a exprimat ceea ce acum noi numim „efectul de sinergie”, precum în versurile:
„Unde-i unul nu-i putere
La nevoi și la durere
Unde-s doi puterea crește
Și dușmanul nu sporește!” ca urmare a „efectului de sinergie”.
Din lumea politică este destul de cunoscut următorul „efect de sinergie” (bazat pe un exemplu care reflectă cazuri frecvente din lumea reală):
1) partidul politic „P1”, candidând singur obține 1% din totalul voturilor;
2) partidul politic „P2”, candidând tot singur obține 2% din totalul voturilor;
3) ambele partide, candidând separat, obțin 1% + 2% = 3% din totalul voturilor, cu mult sub pragul de 5% pentru a intra în Parlament;
4) fiind conștiente de acest lucru, aceste partide hotărăsc și candidează împreună, obținând 6% din totalul voturilor, peste pragul de 5%, intrând astfel în Parlament și aceasta deoarece au avut capacitatea de a valorifica „efectul de sinergie”.
Din cauză că exprimarea legilor matematice în cazul sinergiei este o problemă complexă și controversată, nu-mi permit nici cea mai mică abordare pe această temă.
Am prezentat esența „efectului de sinergie” pentru ca fiecare persoană să-l înțeleagă și, pe cât posibil, să-l aibă permanent în vedere spre aplicare, acolo unde este posibil, în scopul maximizării efectelor benefice.
Bibliografie
28.04.2021 Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița
Leonica Popescu. Reperele efectului de sinergie, în http://www.europeea.ro/main.php?afiseaza_continuare=1&articol_id=87&pagina_afisata=1&categorie=economie
Sorin Ionescu. Crearea sinergiei în management, pe file:///C:/Users/Zen/AppData/Local/Temp/eea-60-2-2012-118-EN-lp-000.pdf.pdf
|
N. Grigorie Lăcrița 4/28/2021 |
Contact: |
|
|
