Elena Farago – 143 de ani de la nașterea poetei românce de origine greacă
Poeta Elena Farago, desi este de origine greacă, nu este cunoscută în Grecia.
Scopul acestui mic articol este de a informa pe cititorii greci despre existenta acestei scriitoare a cărei literatură e complexă si emotionantă.
Scriitoarea s-a născut lin 1878, la Bârlad, fiica lui Francisc Paximade din insula Tenedos si a Anastasiei Thomaide din Sparta. Elena era mândră de originea sa greacă, de la părintii ei mostenând cultura, inteligenta si dragostea pentru frumos.
Familia Paximade a avut sapte copii, trei băieti si patru fete, Elena fiind al doilea copil si cea mai mare dintre fete. Copilăria poetei n-a fost usoară, mama ei murind când ea avea 10 ani, asa că a trebuit să îngrijească de ceilalti frati mai mici, tinând loc de mamă.
Peste putin, la 17 ani, va primi a doua lovitură prin pierderea tatălui.
Copiii sunt răspânditi pe la rude, ea ajungând la un unchi din Brăila.
Următorul pas este la Bucuresti, unde îl va cunoaste pe marele scriitor român de origine greacă, I. L. Caragiale, în casa căruia va locui timp de doi ani (1897-1898), în calitate de guvernantă a copiilor săi.
Aici îl va cunoaste pe Francisc Farago, un om de o aleasă cultură, cu care se va căsători si în cele din urmă vor ajunge la Craiova, în anul 1907, unde vor locui până la sfârsitul vietii.
În cei 47 de ani de viată la Craiova, Elena Farago a avut o activitate culturală foarte bogată devenind o personalitate marcantă a orasului. Scrie volume întregi de poezie si literatură pentru copii:
„Să nu plângem“, „Să fim buni“, „Într-un cuib de rândunică“, „A ciocnit un ou de lemn“, „Într-o noapte de Crăciun“, iar în 1908, cu volumul de versuri „Şoapte din Umbră“, obtine marele premiu al Academiei Române.
În 1938, ca o recunoastere a operei sale, a fost distinsă cu Premiul National pentru Literatură, fiind recunoscută drept cea mai mare poetă a timpului.
În anul 1921, Elena este numită în functia de directoare a Fundatiei „Alexandru si Aristia Aman“, post pe care îl ocupă până la sfârsitul vietii sale.
S-a stins din viată pe data de 4 ianuarie 1954, la vârsta de 75 de ani.
Acum vreo 20 de ani l-am informat pe poetul Nikos Tentas, care pregătea o antologie de poezie pentru copii, despre existenta poetei Elena Farago si despre minunatele ei poezii pentru copii.
L-am ajutat să traducă poezia „Hai nani, nani, Lumina mamei…” pe care o atasez în continuare.
În încheiere doresc să multumesc prietenului Lucian Dindirică, actualul director al Bibliotecii Judetene „Alexandru si Aristia Aman“, care îsi are biroul exact în clădirea unde a activat cu pasiune si dragoste Elena Farago, pentru informatiile si fotografiile oferite.
Hai nani, nani,
Lumina mamei…
Să-ti cânt si-n seara asta, lumina mea, să-ti cânt…
Dar uite-ncep un cântec si altu-mi vine-n minte,
Şi-acela, dragul mamei, e fără de cuvinte
Şi plânge-asa cum plânge cumplitul ăst de vânt…
Hai nani, nani…
Să-ti cânt, lumina mamei, si iar încep si iar
Cuvintele-si pierd sirul, că vezi, în astă seară
I-atât de-amarnic cântul ce-l spune vântu-afară,
De parcă-ar plânge-ntregul săracilor amar…
Dar tu astepti un cântec – că tu ce stii de vânt?!
Şi ce să stii ce spune-n amarnica-i poveste?
O, tu nu poti pricepe nimic din toate-aceste…
…Să-ti cânt si-n seara asta, lumina mea, să-ti cânt…
Hai nani, nani,
Lumina mamei…
…Şi iar rămân de parcă nu mai găsesc cuvânt
Din tot ce-ti spun alt-dată în cântecele mele,
Şi feti-frumosi, si zâne, si cer, si flori, si stele
Şi-au amutit povestea de parcă nu mai sânt…
Hai nani, nani…
Adormi în caldu-ti leagăn, lumina mea, si taci –
Nu pot cânta si încă nu esti destul de mare,
Ca să-ti pot spune basmul cel nesfârsit, în care
Se sting de frig si foame copiii cei săraci…
............................
Apostolos Patelakis – prof. Institutul de Studii Balcanice din Salonic
|
Apostolos Patelakis 4/26/2021 |
Contact: |
|
|
