O precizare
În 18 Martie,2021 o frumoasă bisericuță în stil maramureșan,pusă într-un parc bucureștean, a fost vandalizată,pângărita cu slogane sodomite,și lozinci anarho-sexual-marxiste.Evident o provocare grosolană și dezmățată.Această acțiune nu trebuie să surprindă.A fost rezultatul actiuniilor Organizațiilor Ne Guvernamentale,rezultatul politiciilor impuse de “comisarii” de la Bruxelles și complicității politicienilor români grupați în jalnica administrație Klaus-PNL-USR.Câteva lucruri atrag atenția.
În primul rând,din nou și deopotrivă impresionant și emoționant,s-a manifestat bunul simt românesc.Nici un fel de isterie,nici un fel de agresiune,un calm care este al bunului simt și al convingerilor de nestrămutat.Un semn clar că asemenea aberații nu pot clinti pe Români din Ortodoxie.Dar dincolo de asta s-a dovedit nesimțirea groasă a unei administrații servile.Să ne întrebăm care ar fi fost reacția Klaus-PNL-USR,care ar fi fost reacția ONG-urilor,care ar fi fost reacția “rezistentilor” de serviciu(gen tomnateca Oana Pellea și eisdem farinae) dacă ar fi fost vandalizată o sinagogă ovreiască.Dar nesimțirea a fost împinsă mai departe.
Un anume Florin Buhuceanu,într-o însăilare stultiara din “Adevărul” din 20 Martie 2021,îl atacă vicios pe Vasile Banescu,purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Romane.
Vasile Banescu,răspunzând la vandalismul pomenit,arăta că este rezultatul politicii deliberate anti-ortodoxe dusă de cei pe care i-am și numit:administrația Klaus-PNL-USR,ONG-uri și asociațiilor,”imbecilii utili”.Ei bine acest Florin Buhuceanu a avut incredibila necuvinta să insulte grosolan și pe Vasile Banescu și Biserica.În soioasele lui randuri Florin Behuceanu afla ca pagubasul era vinovat.Asemenea sfruntată comportare am mai văzut,în anii proletcultismului.Dar prezența acestui mod de gândire este un simptom grav al unei realității care trebuie vădite.
Probabil că una dintre ultimele structuri semnificative ,rămasă în mentalitatea din din vremea comunismului în România ,este obștea scriitorilor elitisti,”elita de mahala”.Această tristă tagmă nu și-a schimbat căile și nici mentalitățile ,și tăcerea slugarnică a ‘scribilor “ acreditați și ieșirea lui Florin Buhuceanu o dovedesc din plinAceasta tagma și-a schimbat doar stăpânul. Iar noul stăpân, esențial și principial ,nu se deoasebeste de cel anterior decât prin detalii.Și întotdeauna necuratul salasuieste în detalii.
În România comunistă,pentru a putea fi publicat și “recunoscut” ca scriitor,se cereau trei lucruri: să insulti trecutul românesc, în tot ce are el semnificativ și definitoriu, să insulți credința românească și încă mai vârtos pe cea Ortodoxă, să lauzi pe stăpânul zilei,ideologia comunistă și reprezentanțîi ei,imperiul sovietic sau dictatorul local. Aceste cerințe s-au “schimbat” doar în formă nu și în esență ,dupa ce puterea a fost luata de imperiul globalist-sodomit-anglo-saxon-sionist. La fel ca și ieri în România, pentru a fi publicat și “recunoscut”, se cere să insulți trecutul românesc,”modelul existențial”românesc, să insulți Ortodoxia și să lauzi idologia nouă,globalismul și ecumenismul și pe reprezentanții lor,noul imperiu și structurile sale,"imperiul sodomit",Bruxelles-ul,"sorosismul"și,mai nou,atacul violent împotriva eroilor Români exterminati în temnițele comuniste.Modul în care victimele “holocaustului” ovreiesc sunt efectiv închinate și modul în care victimele crimelor din temnițele comuniste sunt minimalizate,este efectiv revoltător și dezgustător deopotrivă..Scrierilor acestor mercenari sunt cel mai adesea înșiruire de fapte fără însemnătate,detalii sau obsesii adesea morbide,iar aceasta în cel mai bun caz.În rest aceste scrieri stau sub semnul unei noi cenzuri,cenzura “corectitudinii politice” care înseamnă eliminarea unor sentimente pozitive față de propriul Neam și cantonarea într-un negativism obositor,plictisitor și ,cel mai adesea, așezat în formă unui manierism sclerotic.
În fond azi, ca și ieri, asistăm la o sălbateca lupta pentru memoria colectivă,pentru felul în care Neamul se închipuie pe sine și crede despre sine și mai cu seamă “modelul existențial” căruia îi este credincios.Căci trebuie să ne fie limpede că acest “model” este cel care definește un Neam,îl face unic și îl face semnificativ.
Cu toate aceste lucruri în minte trebuie să fim conștienți că în România criteriul publicării și “recunoașterii” ține tot de un “dosar” ,dar unul al opțiunilor morale și naționale.Iar noua cenzură,așa cum spuneam,este jalnica “corectitudine politică”,relativismul moral și , categoric, acceptul pentru sodomie.
Cei care sunt alături de valorile creșține și naționale românești să nu se aștepte la alta decât la marginalizare, snobare și refuz. Nu este vorba de calitatea și felul în care gândurile lor sunt înfățișate ci de ce conțin ele. În schimb “globalistii” și “ecumenistii” vor fi lăudați și îmbrățișați.În spatele lor sunt nătărăi,de felul bubosului de la Cluj,vespasienei politice USR,cretinoida mișcare #rezist,mulțimea mârșavă a ONG-urilor și jalnică haită a "imbecililor utili",a celor care urmează orbește și berbeceste apelurile otrăvite(din nou ma gandesc la foarte tomnateca Oana Pellea).În aceste împrejurări valorile reale și mai ales cultura și sufletul românesc veșnic, sunt prezentate în altă parte.
Pentru memoria românescă publicațiile locale,de mic tiraj și publicațiile virtuale,”pe linie”, au devenit cetățile tari.
Aceste publicațiile ‘sunt susținute prin eforturile absolut eroice ale unor, sută la sută, idealiști.Oameni care nu au nimic material de câștigat și care,dimpotrivă,din puținul lor cheltuie să mențină aceste publicații și să facă astfel cunoscut gândul și simțămintele “României Tainice” și veșnice.În aceste publicații gândurile și sentimentele românești apar în toată frumusețea lor veșnică.Aici pot fi aflate gânduri pozitive și frumusețe autentică,sinceră și dorită și tot aici poate fi aflată bucurie spontană pentru izbânda “gândului”.Aceste publicații sunt cele care promovează suflet și cultură românească și nu peste multă vreme, în ele va fi posibil de aflat cum și de ce sufletul românesc n-a murit și nu moare.Iar “elita de mahala” va rămâne că o urâtă amintire a unei vremi bolnave.
Dar să nu avem teamă,va trece!
Alexandru Nemoianu
Istoric
Michigan USA
|
Alexandru Nemoianu 4/10/2021 |
Contact: |
|
|
