De la o carte la un proiect editorial - Rodica Pospai Păvălan: Oameni si cărti din Sudul Doljului
Trăim o vreme în care lucrurile de substantă pierd din ce în ce mai mult teren si locul lor este ocupat, în viata colectivitătilor si, foarte adesea, în viata indivizilor, de elementele facile, putin solicitante, pentru munca intelectuală mai ales. Iar acest fapt este determinat, în mare măsură, de diminuarea interesului fată de istorie, fată de mostenirea culturală, în general, ca să nu mai vorbim de lipsa educatiei care să determine propriile contributii la îmbogătirea patrimoniului national.
După etapa în care televiziunile au abdicat de la misiunea presei audiovizuale pentru educatie, a urmat, cu efecte si mai nocive, vremea social-media, în care faptele banale si efemerul sunt trăsăturile esentiale ale comunicării, milioane de utilizatori cu acces la aceste mijloace crezând că nimic nu este mai important decât măruntele întâmplări din viata lor cotidiană.
În acest fel, elementele de reală importantă pentru personalitatea unui popor rămân în afara ariei de preocupări generale, regăsindu-se doar la o mână de oameni care au o anumită chemare pentru un domeniu sau constiinta datoriei generatiilor actuale.
„Cultura este singurul mijloc de afirmare, si în fata omenirii de astăzi, si în fata istoriei de mâine”, spunea Mircea Eliade si avea mare dreptate.
Pornind de la aceste considerente, ne oprim asupra unei noi cărti semnată de Rodica Pospai Păvălan: Oameni si cărti din Sudul Doljului (Fundatia-Editură Scrisul Românesc, 2021). Constatăm că autoarea a pornit, în ultimii ani, la valorificarea intensă a unor acumulări din documentarea si cercetările sale vechi de aproximativ un deceniu si publicate doar partial în lucrări colective. Am salutat, la vremea cuvenită, aparitia lucrărilor dedicate scriitorilor si altor autori din zona de vest a judetului Dolj, denumită generic Piemontul Bălăcitei: realizarea, mai întâi, a aproape 130 de biobibliografii ce îi priveau pe „aproape toti oamenii zonei respective care, în afară de mosteniri si mostenitori, au lăsat în urma lor cel putin o carte“, apoi antologarea a 45 de scriitori, membri ai Uniunii Scriitorilor, printr-o prezentare care a inclus si fragmente din creatia lor, precum si note critice. În ansamblul lor, cele două lucrări se constituie într-o oglindă a creatiei cărturăresti din zona respectivă, de mare folos, considerăm, pentru cei ce îi vor cerceta istoria si cultura.
Ei bine, prin lucrarea de fată, Oameni si cărti din Sudul Doljului, Rodica Pospai Păvălan nu doar că extinde arealul de cercetare, dar anuntă totodată că prin această carte „se prefigurează trecerea la un proiect ce îsi propune să evidentieze (în unele cazuri aducând-o dintr-o cruntă uitare) contributia cărturărească a Doljului rural la patrimoniul national“. Mai exact, după abordarea si a zonei de sud a Doljului, într-un mod care este „asemeni celui de la lucrările precedente, adică o prima carte, de biobibliografii, dedicată majoritătii autorilor, din toate timpurile si domeniile, apoi o antologie a scriitorilor validati ca membri ai Uniunii Scriitorilor din România”, urmează zona de nord a respectivului judet, „o altă vatră de mare impact în cultura românească, având ca personalităti centrale pe Alexandru Macedonski si Marin Sorescu, dar si cu alte zeci de nume, autori de cărti, din toate domeniile“.
Am pe undeva convingerea că autoarea, bazându-se pe portofoliul de cercetări anterioare si constientă de posibilitătile pe care i le oferă munca într-o bibliotecă de talia celei de la Craiova, a gândit de la început demersul său la dimensiunea proiectului pe care îl dezvăluie acum.
Și la această carte este de observat că dificultătile, bine depăsite, au constat în identificarea celor care, de-a lungul timpului, au încredintat gândurile lor tiparului, în selectia, totusi, a autorilor, astfel încât să poată fi evitată pierderea în derizoriu si, apoi, în documentarea propriu-zisă si organizarea materialului.
Cele aproape 80 de personalităti, a căror viată si activitate este evidentiată între copertele cărtii, acoperă varii domenii, dar majoritatea sunt oameni ai literelor, din vremuri mai vechi, din deceniile apropiate sau contemporani ai nostri.
Autoarea ridică vălul uitării de pe numele unor autori cum au fost poetul G. Șt. Cazacu, criticul literar si traducătorul Constantin V. Gerotă sau poetul Nicolae Vulovici.
Zona de sud a Doljului este arealul geografic al unor scriitori importanti, unii dintre ei plecati prematur dintre noi, si as aminti aici pe Petre Anghel, Patrel Berceanu, Mihail Celarianu, Ovidiu Ghidirmic, dar îndeosebi pe Vintilă Horia si Adrian Păunescu.
Reprezentanti remarcabili ai criticii si istoriei literare, aproape uitati, îsi găsesc cuvenitul loc în volum: criticul literar Emilia Șt. Milicescu, poetul si specialistul în biblioteconomie (unul dintre cei mai mari din tară) Ion Stoica, sau istoricul literar, comparatistul si traducătorul (în special din literatura polonă) Stan Velea.
Îsi au locurile lor cercetători de marcă din domeniul folclorului, precum cei de talie natională, ca Alexandru Amzulescu si George Breazul sau cei afirmati puternic în plan regional, ca N. I. Dumitrascu si Stefan Stan Tutescu.
Încercăm să încheiem cu zona oamenilor din domeniul literelor, prin mentionarea unor scriitori contemporani cu obârsia în arealul cercetat: Aurel Antonie, Gabriel Chifu, Sina Dănciulescu, Horia Dulvac, Gela Enea, Marius Ghica, Toma Grigorie, George Popescu, Constantin Preda, Ileana Vulpescu.
Am făcut această (poate putin cam lungă) însiruire de nume, tocmai pentru a evidentia faptul că partea aceasta de tară este una importantă din punctul de vedere al contributiei la patrimoniul cultural national, înscriindu-se, asa cum remarcă în Prefată criticul literar Gabriel Cosoveanu, drept „o zonă pe care, la prima vedere, multi au considerat-o mai aridă decât este în realitate“.
Tabloul autorilor de cărti din sudul Doljului este completat prin istorici (de la Toma G. Bulat, unul dintre fondatorii revistei „Arhivele Olteniei”, până la academicianul Stefan Stefănescu), medici (de la Marin Baculescu, întemeietorul Spitalului Militar din Craiova, până la medicii academicieni Ștefan Berceanu sau Dumitru Combiescu), arhitecti (precum Iancu Atanasescu, realizatorul celor mai importante proiecte de restaurare a monumentelor oltenesti în secolul XX, până la celebrul arhitect academician Duiliu Marcu) si încă alte si alte personalităti, din diferite domenii.
Pornind asadar de la o carte dedicată scriitorilor dintr-o mică, dar importantă zonă geografică, Rodica Pospai Păvălan ajunge acum la un proiect remarcabil si necesar pentru un judet cum este Doljul, demn de urmat si în alte zone, spre a nu se pierde în uitare contributiile generatiilor de ieri si de azi la cultura natională.
Prof. univ. dr. Mihaela Albu
Filiala UZPR „Tudor Arghezi” Craiova
|
Mihaela Albu 4/5/2021 |
Contact: |
|
|
