1 Aprilie (păcăleli, farse de altădată)
Ziua Păcălelilor are o istorie mult mai îndelungată decât am putea fi tentați să credem. Una dintre ipotezele cu privire la originea zilei păcălelilor este legată tocmai de Noe, care se pare că și-a trimis porumbelul să caute în mod greșit uscat după ce apele au început să se retragă pe 1 Aprilie. Ziua de 1 Aprilie a fost consacrată ca zi a păcălelilor mai întâi în Europa, mai apoi a fost exportată peste ocean și după aceea pe întreg mapamondul. Referiri la istoria acestei zile am găsit și în câteva periodice românești vechi. Vă dau ca exemplu un articol amuzant, semnat Enache, publicat în numărul din 3 aprilie 1896 al ziarului EPOCA:
De Duminică și până astăzi, locuitorii țărei noastre cărora le mai arde de râs și de glume și-au petrecut mai întâi vremea combinind ceva păcăleli pentru amici, rude, cunoștințe, și apoi istorisind cu mare haz rezultatul glumelor lor mai mult sau mai puțin sărate. La 1 Aprilie, trebuie să păcălești pe cineva, așa e obiceiul. Dar de unde o fi venind acest obicei?
1 Aprilie la graniță
- Ce'nsemnează asta, Ianoș?
- No, dacă voi Valachii luați la noi Carpații, io păcălesc
la tine: io faci la Ungaria un nou frontieră cu chernați!
Savanții care își cheltuiesc tinerețele și bătrânețele spre a descoperi origina causei primei măsele stricate la Moș Adam, și-au dat neapărat toate silințele spre a afla și pe autorul invențiunei păcălelilor de 1 Aprilie. Unii dintr'ânșii pun în joc pe Isus Christos, alții pe regele Franciei Carol al IX-lea. La 1564, i-a venit poftă acestui suveran să nu mai înceapă Anul Nou la 1 Aprilie, ci la 1 Ianuarie; în definitiv o poftă ca toate poftele și foarte inofensivă. Îndată ce Carol al IX-lea a operat această revoluție în calendar, darurile de Anul Nou care se făceau la 1 Aprilie, au început să se facă la 1 Ianuarie, iar la 1 Aprilie toți acei care așteptau câte un cadou de la mama soacră sau de la tata nașu, au rămas păcăliți. Alții însă pretind că obiceiul păcălelii la 1 Aprilie este o ceremonie bisericească de prost gust din evul mediu, făcută în amintirea primelor patimi ale fiului Domnului, Isus Christos, care în luna Aprilie a fost luat în deriziune și trimis de la un judecător la altul, de la Ana la Caiafa, de la Irod la Pilat și viceversa, supus fiind astfel unei păcăleli îndelungate.
O păcăleală tragică:
- Mamițico, hai mai repede c'am văzut
un om străin în odaia servitoarei noatre...
- Bărbatu-meu!...
- Întâi Aprilie, mamițico!!...
Originea ca originea - interesant rămâne pentru acel care respectă aceste obiceiuri să dea dovadă de pricepere și să combine cu dibăcie ceva păcăleli nostime. O imaginație care se respectă puțin nu se mai mulțumește astăzi să trimeată prin poștă invitații la prânz în glumă sau circulare imprimate către mai mulți prieteni spre a asista la o nuntă
care nu se face. Odinioară asemenea păcăleli aveau multă trecere, precum aveau trecere și farsele între funcționari, scrise pe hârtie ministerială cu pecetea și numărul din registru, prin care se anunța păcălitului o înaintare neprevăzută sau o destituire și mai puțin prevăzută. S'a deșteptat lumea, s'a deschis de tot și victima în perspectivă îți taie tot gustul zicându'ți: Nu se prinde nene de mine. Azi e 1 Aprilie. Asemenea păcăleala cu Nu știi dragă cine te caută afară cu un grop (colet!?) de la poștă! nu mai are trecere nici măcar în Fundătura Spitalului sau în Câmpul lui Grant.
O avansare de 1 Aprilie:
- Alo! Tu ești bărbate? Îți vorbesc de la minister,
din cabinetul d-lui șef al tău care a vrut să mă
informeze personal că avansarea ta e sigură!
Răposatul întru fericire pentru Dobrogea, Licinsky, a adus mari servicii de 1 Aprilie unor ziare. Ani îndelungați presa a putut să'și păcălească cititorii la 1 Aprilie anunțându-le prinderea acestui bandit celebru. Zic la 1 Aprilie, pentru că e bine știut de toata lumea că ziarele serioase mai ales cele care nu sunt în mâna liberalilor, n'au obiceiul să taie gogoși publicului decât o dată pe an, a doua zi după încheierea lui Martie când se pune în aplicare noul budget al Statului. Încolo, nici o dată, ferească Dumnezeu!
Dovadă l'Indépendance Roumaine, care pentru 1 Aprilie a anunțat cititorilor săi că Duminică va pune în vânzare un supliment extraordinar conținând fotografiile și semnăturile celebrităților române de ambe-sexe. Pe ziua de Duminică, amatorii, de dimineață până noaptea la 12, dau năvală la chioșcuri cerând vânzătorilor faimosul număr cu portrete și primesc drept răspuns: Astăzi n'a ieșit, domnule!. Tocmai târziu au băgat de seamă nenorociții că era o farsă de 1 Aprilie
cu anticipație însă, făcută la 31 Martie.
Spre a termina acest articol, trebuie să adaug că sunt în omenire bărbați cari au luat pe seama lor monopolul de victimă a păcălelilor Pentru aceștia e 1 Aprilie tot anul. Dacă nu mă credeți, întrebați și pe nevestele lor. Dar
asta e treaba duhovnicului!.
O să închei azi cu o poezioară cu aceiasi temă semnată Phoebus și publicatăîn numărul din 5 aprilie 1898 al săptămânalului Foaia Populară:
ÎNTÂI APRIL
Se'ntorcea acasă vesel
Și de sine mulțumit:
Câți prieteni întâlnise
El pe toți i-a păcălit.
Și mergând pe drum, într'una
Tot în gându-i plănuia
Ce să facă, ce să zică,
Ca s'o-nșele și pe ea?
* * *
Strânși în brațe îi găsise!...
A rămas încremenit.
Ah! Te-oi omorî femeie
Cu netrebnicu-ți iubit!
Însă Ea, râzând, îi zise:
Ce te superi?... Esti copil!
Ți-am jucat și eu o festă
Azi e doar Întâi April.
Mofturi
Posted: 29 Mar 2021 10:51 PM PDT
Vă propun să vă amuzați citind câteva mofturi, brașoave și privind caricaturi culese din paginile revistei Furnica (directori George Ranetti și N.D. Țăranu), numere apărute în anul 1908 (citite din colecția Bibliotecii Digitale a Bucureștilor):
- Pentru ce cocotele au întotdeauna cămașa curată?
- Pentru că o dau jos întotdeauna când intra la slujbă
(Furnica 18 septembrie 1908)
***
O doamnă urâta foc, plângându-se unei prietene:
- Închipuieșteți ma chẻre, că toată viața mea nimeni nu mi-a făcut nici cea mai mică declarație de amor!
- La ce bun să tai foile unei cărți dacă tot nai chef să o citești? (Furnica 24 ianuarie 1908)
- Aoleo, părinte, civilul meu de bărbat sa încăierat
cu amantul meu ofițer. Fieți milă și mântuiește pe roaba ta!
- Învrăjbitu-sau civilul cu ostașul?...
Atunci vino la sânul clerului oiță rătăcită!
***
O scenă întrun magazin pe Lipscani: Mitică cumpără o duzină de batiste și cam zăbovește căutând culorile cele mai frumoase. O domnișoară vânzătoare îi recomandă cu insistență:
- Luațio și pe asta domnule, e culoarea cea mai la modă, caki!
- Pardon domnișoară, răspunde Mitică, cum o să mă șterg la nas cu caki?... (Furnica 3 iulie 1908)
***
Bărbatul, furios:
- Doamnă, naș fi crezut odată cu capul! Sămi pui d-ta coarne mie, om tânăr ce nam împlinit încă 25 de ani
- Ca să aibă timp săți crească, drăguțule! răspunse rânjind, inocenta copilă. (Furnica 20 martie 1908)
- Câte parale face un metru ?
Vânzătorul șoptind:
- Pentru dumneta numai o sărutare
- Bine. Dă-mi șase metri. Plăteste mama..
***
- E adevărat că ai alt amant?
- Da.
- Cum se poate!... Tu erai atât de prudentă
- Ce voiai să fac ma chére?... Mi se urâse săl înșel numai pe bărbatu-meu!
***
- Ce stai atât de zăpăcit, frate dragă?
- Să vezi. Am intrat în încurcătura dracului. Nu mai știu nici eu: mi-am dat redez-vous deseară cu Victoria pe Bulevardul Elisabeta sau cu Elisabeta pe Calea Victoriei?... (Furnica 20 martie 1908)
- Papa, au început săți tremure picioarele
- Efectele aerului de munte, fiule!
***
Mitru duce un taur la oraș. Florica, având același drum, îl însoțește. Spre înserat ajung amândoi într-un crâng stufos.
Florica: - Mitre!
Mitru: - Cei Florico ?
Florica: - Mi-e frică, Mitre dragă
Mitru: - Păi de ce, măi fată?
Florica: - Că ai să-mi faci ceva
Mitru: - Ei
ce să-ți fac! Nu vezi că nu pot să-ți fac nimic?
Florica: - De ce nu poți?
Mitru: - Păi vezi doar că trebuie să țin taurul.
Florica: - Dar nu poti totuși să-l legi de un copac? (Furnica 20 martie 1908)
***
În România sunt două poduri celebre: Podul peste Dunăre și podul Mogoșoaei. Cea mai de căpetenie deosebire între ele este că pe primul pod peștii înoată pe dedesupt, iar la cel deal doilea se plimbă pe deasupra. (Furnica 3 iulie 1908)
***
Nae adresându-se prietenului sau Mitică:
- Hai monșer să ne înscriem în societatea vegetarienilor.
- Ce, ești nebun? Nu vezi că sa făcut 10 bani kgr. de fân?
- Censeamnă, madam pungașia asta ?
Spui că pălăria asta mă aranjează de minune
și sunt trei ore de când mă învârt pe Calea Victoriei ,
fără ca măcar un bărbat să se lege de mine!!!
***
Bacceaua de Vasilescu a hotărât să se însoare pentru a treia oară, sperând că Creatorul se va milostivi de el săi dăruiască un moștenitor, primele două neveste murind fără săi lase prăsilă. Fata pe care a pus ochii e tînără și frumoasă
Ducându-se săi expuie cazul prietenului său Popescu, acesta îl măsoară de sus până jos și, tușind ca să pară serios, își dă cu părerea:
- Eu cunosc bine fata și nu te sfătuiesc so iei de nevastă: e prea cinstită ca să consimtă săți facă copii
cu alții. (Furnica 18 septembrie 1908)
***
Domnule judecător, cât e ziulica de mare dumnealui mă insultă întruna făcându-mă țigan!
- Auzi domnule ? Ce ai de zis în apărarea ta?
- Domnule judecător, eu aș continua săl fac țigan și noaptea, dar nul mai văd fiindcă se confundă cu întunericul! (Furnica 18 septembrie 1908)
|
Dumitru Constantin 4/1/2021 |
Contact: |
|
|
