La Craiova, se inaugurează un muzeu în plină pandemie, unic în Europa - “Muzeul Cărtii si Exilului Românesc”.
Pandemia de COVID a lovit cultura crunt. Am putea spune că muzeele sunt printre cele mai afectate institutii.
Însă, în plină pandemie, la Craiova, se deschide un muzeu.
Acesta ar fi fost un eveniment mare si în vremuri normale, dar acum capătă semnificatii si mai mari.
Intrată în patrimoniul Bibliotecii Judetene „Alexandru si Aristia Aman” în 2016, „Casa Dianu”, monument istoric impunător al Craiovei, va găzdui “Muzeul Cărtii si Exilului Românesc”. Valoarea de patrimoniu a imobilului, precum si potentialul istoric inestimabil vor fi valorificate si implicit redate circuitului cultural s turistic prin atribuirea unei functii pe măsura istoriei s renumelui acestui vechi asezământ cultural. Peste 70% din investitiile la acest Muzeu s-au făcut în ultimul an de zile, adică, a fost realizat aproape în totalitate, în pandemie. Proiectul este finantat în cadrul Programului Operational Regional 2014 – 2020, având o valoare totală de 4,8 milioane de euro, inclusiv TVA, din care asistenta financiară nerambursabilă se ridică la 4,2 milioane de euro.
Vechea clădire Dianu, din strada 24 Ianuarie, este un monument datând de la sfârsitului de secol XIX si începutul de secol XX, fiind un reper arhitectural si stilistic semnificativ pentru arhitectura municipiului Craiova. Sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea corespunde perioadei în care orasul Craiova a trecut prin profunde transformări edilitare: sistematizarea retelei stradale, amenajarea si modernizarea unor grădini publice importante, construirea si consolidarea unor edificii publice si particulare, mărturii ce atestă atmosfera si efervescenta creatoare a anilor 1900. Spiritul epocii cerea ca oamenii să socializeze, întâlnindu-se la reuniuni dansante si tot felul de evenimente culturale din viata urbei, găzduite pe rând de familiile cu renume si prestigiu. De aici necesitatea elitelor de a avea o resedintă în ton cu epoca în care se prefera un stil arhitectural eclectic, un adevărat amalgam de stiluri: baroc târziu, neoclasicism, neoromânesc, academism de scoală franceză, neorenascentism, etc.
Arhitectii români (Thoma Dobrescu, D. Nedelcu, I.D. Berindei, Petre Antonescu, A. Vincenz) si străini (francezii Albert Galleses, Paul Gottereau, italianul Constantino Cichi) au contribuit la edificarea unor clădiri impunătoare ale familiilor cu renume din Craiova. Majoritatea clădirilor care au supravietuit vremurilor au devenit astăzi monumente istorice binecunoscute : Casa Feraru, Casa Dianu, Casa Poenaru, Casa Viisoreanu, Casa Vorvoreanu, Casele N. Pop, Casa G. Plesa, Casa N. Ghizdăvescu, Casa Schina, Casa Cănciulescu, etc.. Aspectul general al centrului vechi al Craiovei, la sfârsitul anilor 1930, era la nivelul oricărui tip de oras din Europa centrală.
Casa Dianu a fost construită la începutul secolului XX ca locuintă a familiei Dumitru si Sofia Dianu. Se pare că autorizatia de construire a fost obtinută în anul 1906. Familia Dianu a fost o familie numeroasă si binecunoscută în Craiova începutului de secol XX, o familie de mosieri care a dat însă si o serie de intelectuali (magistrati, profesori si scriitori – fratii Constantin N. Dianu si Dumitru N. Dianu, Costel Dianu, Romulus Dianu) dar si comercianti (Ioan Dianu). În prezent, imobilul administrat de Biblioteca Judeteană „Alexandru si Aristia Aman”, apartine domeniului public al judetului Dolj. Cladirea de patrimoniu nu este parte a circuitului public, neavând o functionalitate proprie din cauza stării de degradare în care se regăseste, ceea ce generează un potential nevalorificat într-o comunitate în care obiectivele identitare culturale, mostenirea istorică reprezintă repere esentiale de dezvoltare. În acelasi timp, contextul cultural în evolutie în ultimii ani, alături de alte elemente de atractivitate cu rezonantă regională, fac din zona metropolitană a Craiovei o destinatie turistic-urbană în sine. Pentru valorificarea durabilă a acestui monument istoric si redarea sa către publicul vizitator, este necesar să i se atribuie o functie care să rezoneze cu istoria casei, cu patrimoniul cultural, material si imaterial detinut de comunitate.
Biblioteca Judeteană „Alexandru si Aristia Aman”, institutie în a cărei administrare se află această clădire de patrimoniu, detine un număr important de manuscrise, cărti de patrimoniu, cărti rare, cărti traditionale, ex-libris-uri etc. reprezentând un patrimoniu cultural valoros national si universal care nu este cunoscut publicului larg, cu atât mai putin generatiilor tinere. De asemenea, un patrimoniu scris de o valoare deosebită, detinut de către Biblioteca Judeteană, este reprezentat de colectiile donate de către Academician Dan Berindei si de Academician Dinu C. Giurescu, colectii unice si care nu pot fi oferite prin împrumut de carte publicului cititor, precum si, ultima sosită între donatiile detinute de către bibliotecă, Exilul Românesc la Paris – Colectia Basarab Nicolescu. Patrimoniul scris reprezintă un element esential al identităti culturale natonale, dar si universale. Identificarea unei modalităti atractive de punere în valoare a acestuia reprezintă o provocare pe care ne-o asumăm astfel încât să putem valorifica durabil monumentul istoric Casa Dianu. “Timp de 30 de ani această cultură a exilului, aceste opere nu au fost recuperate si foarte multe s-au pierdut. Biblioteci, arhive si alte bunuri care au apartinut unor personalităti marcante, români din exil, au dispărut sau au fost aruncate. Ca un exemplu, manuscrisele lui Mircea Eliade au fost adunate din sacii de gunoi din fata locuintei, în ziua în care el a încetat din viată. Imobilul va fi reabilitat si dotat cu aparatură si tehnică modernă si va avea în componentă săli de expozitii permanente si temporare pentru adulti si copii, săli de concerte, săli multimedia, spatii de lectură si petrecere a timpului liber. Muzeul va reuni cele mai valoroase colectii de carte si documente”, a explicat Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii.
Desi vorbim de o pandemie, virusul nu a pus obstacol culturii. Lucrările avansează mai repede decât în graficul prestabilit, iar consolidarea si restaurarea Casei Dianu va fi finalizată până la vară. Lucrările se desfăsoară la primul etaj al clădirii, acolo unde tavanele sunt acoperite de multiple elemente decorative. ”În 2020, noi am executat 70% din partea de restaurarea, aici includem lucrări ce tin de consolidarea clădirii, punerea ei în sigurantă din punct de vedere structural, lucrări de interventie ce tin de umiditatea care era în clădire. Procesul de restaurare a constat în lucrări de consolidare structurală, foraje verticale, lucrări de protejare a sobelor cu valoare istorică, a pardoselilor de mozaic si a oglinzilor, a tâmplăriei din lemn de stejar si refacerea componentelor artistice. O atentie deosebită a fost acordată elementelor decorative de la nivelul scafelor perimetrale si rozetelor centrale la tavanele parterului, fiind identificate si luându-se măsurile necesare de protectie a zonelor cu pericol de desprindere. Operatiile de restaurare a componentelor artistice au ca principal obiectiv refacerea compozitiei decorative a interioarelor monumentului de arhitectură, prin recuperarea straturilor originale ascunse de inverventii sau degradate de variatiile de temperatură si umiditate cumulate cu vibratiile si miscările seismice. Stucaturile sunt curătate, restaurate si vopsite. Pentru elementele aurite, restauratorii folosesc foită de aur de 24 de K adusă din Italia. De altfel, întreaga restaurare se realizează cu materiale conforme celor care au fost folosite la constructia initială, la începutul secolului XX”, explică Flavio Finta, manager de proiect, reprezentantul companiei Rasub Construct SRL, din Slatina, care conduce o echipa de specialisti atestati de către Ministerul Culturii. De elementele speciale, care au nevoie de o atentie deosebită, se ocupă câtiva tineri din Craiova, absolventi ai unui program de master în Conservare si Restaurare din cadrul Facultătii de Teologie Ortodoxă.
Academicianul Basarab Nicolescu a vorbit despre importanta noului muzeu pentru cultura română, subliniind faptul că initiativa nu are precedent în spatiul european. „Este o mare bucurie pentru mine să văd «încarnată» o idee care, acum câtiva ani, părea un vis, o utopie – ideea creării unui muzeu dedicat cărtii si exilului românesc. Este o operă de reîntregire a culturii nationale, în sensul că, din cauza regimului totalitar din tara noastră, o parte din cultura română a fost realizată în străinătate. Vorbim aici despre fondatori ai logicii, precum Ştefan Lupascu, despre fondatorul istoriei moderne a religiilor, Mircea Eliade, despre singurul Premiu Goncourt pe care l-a avut România, prin Vintilă Horia, sau despre fondatorul Cenaclului de la Neuilly, Leonid Mămăligă. Toate aceste arhive au ajuns, iar multe altele vor ajunge aici, la Craiova. Muzeul acesta este viu, în dezvoltare continuă, iar documentele donate asteaptă să trăiască, să fie văzute. Vreau să le multumesc personal tuturor celor care s-au implicat pentru realizarea unui proiect care va fi o operă nu doar a acestui oras, va fi o operă natională si chiar europeană, pentru că nu există o asemenea initiativă nicăieri în Europa. În fond, este o reintegrare a culturii române, însă si o evidentiere a rolului culturii noastre în cea europeană. Sunt sigur că Muzeul Cărtii si Exilului Românesc va atrage un flux international spre Craiova, că va fi un centru al intelectualitătii, al spiritualitătii si, în definitiv, un centru turistic“, a declarat academicianul Basarab Nicolescu.
Asadar, sunt 23 de colectii de cărti ale unor autori români plecati în exil, colectii a căror valoare depăseste 1,5 milioane de euro. Aceasta este strict valoarea de inventar si, pentru ca imaginea să fie mai clară, să ne gândim că manuscrisele lui Mircea Eliade sunt contabilizate cu mai putin de 2 euro pentru o filă. Valoarea lor din perspectivă culturală este însă inestimabilă. Pentru zona de Exil, fondurile: „Acad. Basarab Nicolescu”, „Mircea Eliade”, „Vintilă Horia”, „Andrei Şerban”, „Paul Barbăneagră”, „Leonid Mămăligă (L. M. Arcade)”, „Cicerone Poghirc”, „Victor Cupsa”, „Corneliu Şerban Popa”, „Andrei Codrescu”, „Bujor Nedelcovici”, „Mircea Milcovitch si Maria Mesterou”, „Constanta Buzdugan”, „Cezar Vasiliu”, dar si arhivele „Cenaclului de la Neuilly”, respectiv actele si documentele Asociatiei „Hyperion”. Iar pentru zona de Istorie si Istorie a Cărtii, fondurile: „Acad. Dan Berindei”, „Acad. Dinu C. Giurescu”, „Ileana si Romulus Vulpescu”, „Şerban Viorel si Rodica Stănoiu” si „V. Veliman”.http://<
de Marga Bulugean / Cuvântul Libertătii
|
de Marga Bulugean 3/7/2021 |
Contact: |
|
|
