Robert Frost (1874-1963)
Evening in a Sugar Orchard
From where I lingered in a lull in march
Outside the sugar-house one night for choice,
I called the fireman with a careful voice
And bade him leave the pan and stoke the arch:
'O fireman, give the fire another stoke,
And send more sparks up chimney with the smoke.
I thought a few might tangle, as they did,
Among bare maple boughs, and in the rare
Hill atmosphere not cease to glow,
And so be added to the moon up there.
The moon, though slight, was moon enough to show
On every tree a bucket with a lid,
And on black ground a bear-skin rug of snow.
The sparks made no attempt to be the moon.
They were content to figure in the trees
As Leo, Orion, and the Pleiades.
And that was what the boughs were full of soon.
Seară în Ograda de Arțari
Ieșisem să mă liniștesc într-o seară de marte
Și din afara poiatei unde fierbea siropul de casă
Am sunat pompierul cu o voce mieroasă
Și l-am implorat să dea ceaunul de pe foc la o parte:
“O tulumbaș, dă focului încă o lovitură
Și trimite puzderia de scântei pe hornul de fum”.
Crezusem cumva că se vor pierde pe drum,
Printre crengile uscate ale arțarilor din bătătură.
Dar prin văzduh răschirate peste colină
Nu conteneau să scapere scântei de lumină
Spor la lumina cernută din luna cea plină.
Luna deși pală se-arăta în orice copac
Rotundă ca o doniță de lemn cu capac
Și pe lut negru blană de urs pe covor de zăpadă.
Scânteile n-au pretins că luminează ca luna
S-au mulțumit doar s-apară din spectrul opac
Precum constelațiile Leo, Orion și de stele Pleiadă.
Astfel încât crengile toate luminau în copac.
The Road Not Taken
Two roads diverged in a yellow wood,
And sorry I could not travel both
And be one traveler, long I stood
And looked down one as far as I could
To where it bent in the undergrowth;
Then took the other, as just as fair,
And having perhaps the better claim,
Because it was grassy and wanted wear;
Though as for that the passing there
Had worn them really about the same,
And both that morning equally lay
In leaves no step had trodden black.
Oh, I kept the first for another day!
Yet knowing how way leads on to way,
I doubted if I should ever come back.
I shall be telling this with a sigh
Somewhere ages and ages hence:
Two roads diverged in a wood, and I—
I took the one less traveled by,
And that has made all the difference.
Calea pe care n-am apucat
Două cărări se despărțeau în luminișul pădurii
Și regret ca n-am putut s-o apuc pe-amândouă deodată
Și călător am fost și am stat mult pe gânduri
Și-am privit prin luminișul pădurii o lungă durată
Până unde una din cărări se pierdea sub pământuri.
Am apucat apoi pe cealaltă mai dreaptă se pare
Socotind că astfel aș fi avut o șansă mai mare
Iarba era mai verde, mai puțin de picioare călcată
Astfel că deși alegând să merg doar pe această cărare
Era ca și cum aș fi umblat pe amândouă deodată.
În acea dimineață erau amândouă pristine
Nici urme de pași parcă nu erau pe coline
Ah, dar am amânat o cărare pe-o altă zi apoi
Deși știam că apucând-o numai pe una prea bine
Cu greu m-aș mai fi putut întoarce înapoi.
Voi spune această poveste cu suspine mereu
Undeva, după ani și ani, drept urmare:
Două cărări s-au despărțit într-o pădure, și eu
Am apucat doar pe acea neumblată cărare,
Și asta în viață a făcut diferența cea mare.
Fire and Ice
Some say the world will end in fire,
Some say in ice.
From what I’ve tasted of desire
I hold with those who favor fire.
But if it had to perish twice,
I think I know enough of hate
To say that for destruction ice
Is also great
And would suffice.
Focul și Gheața
Unii zic că lumea prin foc va pieri
Alții susțin că prin gheață
Prin câte am trecut în propria viață
În flăcări voiesc a muri.
Dar dacă-ar fi să mor înc-odată
Cred că știu acum destul despre ură
Să pot spune că tot la fel minunată
E moartea pierind sub ghețari descompus
Și-o singură moarte oricum mi-e de ajuns.
A Prayer in Spring
Oh, give us pleasure in the flowers to-day;
And give us not to think so far away
As the uncertain harvest; keep us here
All simply in the springing of the year.
Oh, give us pleasure in the orchard white,
Like nothing else by day, like ghosts by night;
And make us happy in the happy bees,
The swarm dilating round the perfect trees.
And make us happy in the darting bird
That suddenly above the bees is heard,
The meteor that thrusts in with needle bill,
And off a blossom in mid air stands still.
For this is love and nothing else is love,
The which it is reserved for God above
To sanctify to what far ends He will,
But which it only needs that we fulfil.
Rugăciune de Primăvară
O, dă-ne nouă astăzi bucuria florilor
Și ne ajută să nu ne visăm prea departe
Spre incerta rodire; ci a încercărilor
Ne ține tot anul înviind ca din moarte.
O, dă-ne nouă desfătare în albul grădinii
Inefabili ziua, fantome în noaptea afundă
Blagosloviți să avem fericirea albinii
Roind în jurul pomilor cu diademă rotundă.
Fă-ne fericiți precum pasărea colibri
Care meteoric deasupra stupinei se-arată
Și după ce cu ciocul ca acul în floare izbi
S-a înălțat în văzduh și stătea nemișcată.
Căci aceasta-i iubirea și nimic altceva
Lăsată de Dumnezeu din raiul ceresc
Să-i sfințească pe oameni atât cât va vrea
Pe măsura în care și ei se sfințesc.
Traduceri de Marin Mihalache
Chicago, USA
|
Traduceri de Marin Mihalache 3/1/2021 |
Contact: |
|
|
