Ion Mihai Pacepa (n. 28 octombrie 1928– d. 14 februarie 2021 )
Ion Mihai Pacepa (n. 28 octombrie 1928, Bucuresti, România – d. 14 februarie 2021,[1] Statele Unite ale Americii) a fost sef adjunct al Departamentului de Informatii Externe (spionaj) a României comuniste si consilier personal al presedintelui Nicolae Ceausescu. În anul 1978 el a cerut azil politic în Statele Unite, unde a lucrat pentru comunitatea de informatii a SUA în diferite operatii împotriva fostului bloc sovietic. Guvernul american a descris activitatea lui Pacepa ca "o importantă si unică contributie adusă Statelor Unite". Pacepa a devenit ulterior cetătean american, trăindu-si restul vietii în SUA.
Concluzia raportului Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (pagina 628), aprobat de Presedintele României si publicat la 18 decembrie 2006, subliniază “rolul exceptional jucat în demascarea naturii criminale a regimului si a Securitătii" de generalul Pacepa. Potrivit acestui raport, el "a contribuit la degradarea dramatică a imaginii lui Ceausescu". Informatiile oferite de Pacepa au fost de asemenea un important revelator al caracterului criminal al dictaturii în influente cercuri politice si de media din Vest. Securitatea si mostenitorii săi nu i-au iertat vreodată lui I. M. Pacepa acest act de trădare". [3] Biografie
Tatăl său, de meserie tinichigiu auto, de origine cehă, a fost exclus din partid pentru atitudine nejustă fată de muncitori. Mama sa era casnică.
Pacepa si-a făcut studiile la Facultatea de Chimie Industrială din Bucuresti, dar a fost încadrat în Securitate (Directia a II-a de Contrainformatii Economice) cu câteva luni înainte de absolvire. El si-a luat diploma de inginer patru ani mai târziu.
Între 1956 si 1960 a fost sef adjunct al Misiunii Române în RFG si sef al rezidentei de spionaj a României din acea tară. În aprilie 1966, colonelul Pacepa este numit în functia de adjunct al sefului Directiei de Informatii Externe (DIE), detinând această functie până în aprilie 1972. Este avansat apoi la gradul de general maior (1967).
În perioada 19 aprilie 1972 - 24 iulie 1978, Pacepa a fost consilierul lui Ceausescu pentru securitate natională si dezvoltare tehnologică, prim-adjunct al sefului Departamentului de Informatii Externe (DIE) si secretar de stat la Consiliul Securitătii Statului (în cadrul Ministerului de Interne). Ulterior promovării sale în functia de secretar de stat, a fost avansat la gradul de general locotenent (19 august 1974). [necesită citare]
În iulie 1978, Pacepa a fost trimis de Ceausescu în RFG pentru a transmite un mesaj secret Cancelarului german Helmut Schmidt, si acolo a cerut azil politic în SUA prin intermediul ambasadei americane din Bonn. Cererea sa de azil a fost aprobată de presedintele Jimmy Carter. La 28 iulie 1978 generalul Pacepa a fost transportat în secret cu un avion militar american la aeroportul prezidential de la Andrews Air Force Base de lângă Washington, D.C..
În septembrie 1978, regimul comunist al lui Nicolae Ceausescu i-a dat doua condamnări la moarte, în contumacie, pentru crimă de înaltă trădare si a pus un premiu de două milioane de dolari pe capul său. Yasser Arafat si Muamar al-Gaddafi au pus, de asemenea, câte un premiu de un milion de dolari pentru asasinarea generalului în SUA. În anii 1980, Securitatea a oferit teroristului Ilici Ramirez Sanchez zis Carlos Şacalul, un milion de dolari pentru a-l omorî pe general în SUA. Şacalul nu l-a putut însă identifica pe Pacepa, dar la 21 februarie 1981 el a aruncat în aer o parte a sediului postului de radio Europa Liberă din München, care transmitea dezvăluirile generalului. [necesită citare]
În 1987 Pacepa a publicat Red Horizons: Chronicles of a Communist Spy Chief, prima carte occidentală care a dezvăluit viata desăntată de la curtea unui dictator comunist. Red Horizons a fost tradusă în româneste ca: Orizonturi rosii: Cronicile unui spion comunist, si a fost publicată în SUA de unde a fost trimisă ilegal în România. Cartea a fost, de asemenea, tradusă în limba maghiară, si în 1988 ea a fost publicată clandestin la Budapesta într-o editie de buzunar—similară cu cea a cărtilor lul Mao Tse-Dun. În 1988, si apoi în 1989, Red Horizons a fost serializată la Europa Liberă. Potrivit martorilor oculari, străzile Bucurestiului erau goale în timpul acestor emisiuni. [necesită citare]
La 25 decembrie 1989, Ceausescu a fost condamnat la moarte în cadrul unui proces în care acuzatiile împotriva sa au provenit, aproape cuvânt-cu-cuvânt, din Red Horizons. A doua zi, noul ziar guvernamental Adevărul, care înlocuise Scânteia, a început să serializeze Red Horizons cu mentiunea că ea "a jucat un rol incontestabil in răsturnarea lui Ceausescu" (potrivit textului de pe coperta celei de a doua editii a cărtii, apărută în 1990). Ulterior, Red Horizons a fost republicată în 27 de tări.
În 1993, Pacepa a publicat Mostenirea Kremlinului (Bucuresti, Editura Venus), în care a documentat continuitatea în România a politiei politice de tip comunist. În 1999 el a publicat trilogia Cartea Neagră a Securitătii (Bucuresti, editura Omega-Ziua), care a devenit best-seller în România. [necesită citare]
La 7 iulie 1999 Curtea Supremă a României a emis Decizia No. 41/1999 prin care a anulat condamnările la moarte date lui Pacepa, a ordonat repunerea sa în gradul de general si restituirea bunurilor ce i-au fost confiscate de Securitate. Guvernul român, a refuzat însă să aplice Decizia Curtii Supreme. Acest refuz a declansat o serie de articole publicate în presa occidentală, care au documentat că România nu devenise încă stat de drept. În decembrie 2004, guvernul român i-a reacordat tacit gradul de general.
Pacepa a scris pentru diverse ziare si reviste americane, precum The Wall Street Journal, National Review, The Observer si The Washington Times.
Pacepa a decedat pe 14 februarie 2021, în Statele Unite ale Americii, în urma COVID-19.
|
Dumitru Constantin 2/15/2021 |
Contact: |
|
|