Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Romïżœnii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivïżœ 2024
Articole Arhivïżœ 2023
Articole Arhivïżœ 2022
Articole Arhivïżœ 2021
Articole Arhivïżœ 2020
Articole Arhivïżœ 2019
Articole Arhivïżœ 2018
Articole Arhivïżœ 2017
Articole Arhivïżœ 2016
Articole Arhivïżœ 2015
Articole Arhivïżœ 2014
Articole Arhivïżœ 2013
Articole Arhivïżœ 2012
Articole Arhivïżœ 2011
Articole Arhivïżœ 2010
Articole Arhivïżœ 2009
Articole Arhivïżœ 2008
Articole Arhivïżœ 2007
Articole Arhivïżœ 2006
Articole Arhivïżœ 2005
Articole Arhivïżœ 2004
Articole Arhivïżœ 2003
Articole Arhivïżœ 2002


Scriitori născuți în luna februarie

Geo Bogza (6 februarie 1908) a fost un scriitor, jurnalist, poet român, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far).Se stinge din viață la 14 septembrie 1993. Este cunoscută opera cartea Oltului, din care vă prezentăm în continuare un mic fragment.
fragment din Cartea Oltului
„Ca o poveste fără sfârșit, a tututor ființelor și întâmplărilor din toate timpurile, curg norii în eter, năpădindu-l cu puzderii de imagini, mirifice sau înfricoșătoare. Nici un chip al realității – cum se arată în lumina soarelui -, nici o plăsmuire, a oricărei mitologii, nu întârzie să-și înceapă peregrinarea…”
Bogza, George. Cartea Oltului / George Bogza. – Chișinău : Litera, 1997. – 317 p.

Charels Dickens (7 februarie 1812) – scriitor englez reprezentativ pentru realismul secolului al XIX-lea, cunoscut prin opere precum Marile speranțe, Aventurile lui Oliver Twist, David Copperfield, Martin Chuzzlewit, Dombey și fiul, Timpuri grele, Dugheana cu vechituri (Pravalia cu antichități), Documentele postume ale clubului Pickwich, Nicholas Nickeby, Barnaby Rudge, Poveste despre două orașe (ultimele două, romane istorice). Din 1827 a început să lucreze ca funcționar într-un birou de avocatură, având șansa să ajungă avocat. Nu i-a plăcut însă această profesie și după o scurtă perioadă de timp, în care a lucrat ca stenograf la tribunal, a devenit ziarist, relatând dezbaterile parlamentare și călătorind prin Anglia cu poștalionul, ca să scrie despre campaniile electorale.
fragment din cartea „David Copperfield”
...”Era o prvălioră scundă, înăbușitoare. Odaia era plină de veșminte de toate neamurile, gata sau numai bucăți. Una din ferestre era plină cu pălării de carton și toci de doliu. Am intrat într-o odăiță de după prăvălie. Trei fete lucrau acolo haine cernite. Pe masă se afla un măldar de stofă neagră, iar podeaua era una din peticuțe tot negre. Mirosea grozav a crap înfierbântat…”
Dickens, Charels. David Copperfield / Charles Dickens. – București: Regis, s.a. – 157 p.

Jules Vernes (8 februarie 1828) – a fost un scriitor francez și un precursor al literaturii științifico-fantastice. În 1863 a publicat primul roman, Cinci săptămâni în balon, al cărui succes uriaș a dus la semnarea unui contract de douăzeci de ani pentru o serie de Călătorii extraordinare, o parte din cele 62 de romane care au format-o fiind serializate în publicația pentru tineret Magasin d’éducation et de récréation. Romanele lui Jules Verne tratează atât prezentul tehnologic al celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea (Copiii căpitanului Grant (1868), Ocolul Pământului în optzeci de zile (1873), Mihail Strogoff (1876), Steaua Sudului (1884),Vulcanul de aur, etc.), cât și lumi imaginare (De la Pământ la Lună (1865),Douăzeci de mii de leghe sub mări (1870), Robur Cuceritorul (1886)etc. A decedat la 24 martie 1905.
fragment din cartea „Copii Căpitanului Grant”
…” Două ore mai târziu, primele umbre ale serii începeau să se lase dinspre munți. Soarele, înainte de a dispărea la orizont, profitase de o neprevăzută deschizătură în nori, pentru a mai trimite câteva raze târzii. Vârfurile îndepărtate din est se împurupurară sub lucirea ultimelor raze. Era ca un salut de rămas bun, adresat călătorilor…”
Vernes, Jules. Copii Căpitanului Grant / Jules Vernes. – București : David Litera, 1997. – 297 p.

Grigore Vieru (14 februarie 1935) – poet basarabean, membru al Academiei Române. În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scânteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul „Tănărul leninist”, actualmente „Florile Dalbe” . La sfârșitul anilor ’80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia. În 1970, apare Abecedarul, elaborat în colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli. Acest manual a servit drept bază mult timp pentru învățăcei. Se stinge din viață la 20 ianuarie 2009 la Chișinău, după ce pe 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident
„Frumoasă-i limba noastră”
Pe ramul verde tace
O pasăre măiastră,
Cu drag și cu mirare
Ascultă limba noastră.

De-ar spune și cuvinte
Când cântă la fereastră,
Ea, le-ar lua, știu bine,
Din limba sfântă-a noastră.
Vieru, Grigore. Cartea ghioceilor / Grigore Vieru. – Chișinău : Prometeu, 1996. – 55 p.

Marin Sorescu (19 februarie 1936) – a fost un scriitor român, membru titular (din 1992) al Academiei Române. Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de parodii „Singur printre poeți”. Până la moartea sa în 1996 mai publică încă 23 de volume. În 1966 primește Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Poeme”. Printre volumele cele mai cunoscute se număr㠄Tușiți” (1970), „Suflete, bun la toate” (1972), precum și ciclul de 4 volume intitulat „La lilieci” (1975, 1977, 1980, 1988), un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume. Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic și degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici („Unde fugim de acasă?” – 1967, „Cirip-ciorap” – 1993). A decedat la 8 decembrie 1996.
„Șarpele casei”
„Venea din curte și intra într-o gaură
Din beciul casei.
Era un șarpe gulerat, mai mult alb, alburiu.
George era copil: – Uite, șarpele, uite șarpele
Și baba: Nu da în el,
Că ăsta e șarpele casei…”
Sorescu, Marin. La lilieci / Marin Sorescu. București : Creuzet, 1995. – 159 p.

Grigore Alexandrescu (22 februarie 1810) – poet și fabulist român. A debutat cu poezii publicate în Curierul Românesc condus de Ion Heliade Rădulescu. Poezia sa a fost influențată de ideile care au pregătit Revoluția din 1848.
Poet liric, scrie mai întâi meditații romantice, sub influența lui Lamartine. Tonul este extraordinar de fantastic și umoristic. E ultimul fabulist autentic din literatura română, lăsându-ne vreo 40 de fabule, în care adevărul e mascat, din cauza cenzurii autorităților (Câinele și cățelul, Boul și vițelul, Dreptatea leului, Vulpea liberală, ș.a.).Lui Alexandrescu îi revine meritul de a fi consacrat în literatura română ca specii literare autonome epistola, meditația și satira. A tradus din Lamartine și Byron. A decedat în anul 1885.
„Privighetoarea și măgarul”
Nenorocita privighetoare
Cântă-n pădure a ei durere,
Natura-ntreagă dă ascultare,
Tot împrejuru-i era tăcere.
Alții în locu-mi ar descri poate
Acele tonuri neimitate,
Glasul acela-nmlădiitor,
Ce c-o-ntorsătură lină, ușoară
Treptat se urcă și se coboară,
Plin de simțire, plin de amor.
Alexandrescu, Grigore. Fabule / Grigore Alexandrescu. – București : Flamingo GD, s.a. – 123 p.

Victor Hugo (26 februarie 1802) – a fost un poet, dramaturg și romancier francez.
Scriitor romantic, a fost pair al Franței din 1845, senator al Parisului și membru al Academiei Franceze din 1841. Printre operele sale cele mai cunoscute se numără Mizerabilii și Notre-Dame de Paris. Victor Hugo era simpatizant al Republicii.
Hugo a fost exilat pentru curajul de a-l numi pe Napoleon al III-lea „trădător”. A fost exilat din 1851 până în 1870, când s-a întors în Franța.
În decursul exilului, Hugo a publicat o parte din pamfletele sale cele mai celebre la adresa lui Napoleon al III-lea: „Napoleon cel mic” și „Istoria unei crime”. Deși au fost interzise în Franța, pamfletele sale au avut o puternică influență în țările învecinate. Hugo a scris în exil și Mizerabilii, probabil cel mai cunoscut roman al său. S-a stins din viață la 22 mai 1885.
fragment din Cosette și Gavroche
…” Cele două fetițe erau gătite frumos, cu grijă chiar. Ochii le luceau de bucurie, obrăjorii fragezi le râdeau. Una dintre ele avea părul castaniu, alta negru. Deasupra acestor căpșoare plăpânde se înălța jumătatea de camion, acoperită toată de rugină. La câțiva pași, pe pragul cârciumii, ședea mama fetițelor, o femeie cu o înfățișare nu prea plăcutㅔ
Hugo, Victor. Cosette. Gavroche / Victor Hugo. – București : Lucman, 2007. – 154 p.




Observator    2/5/2021


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian