Mica Românie
Suntem ca stânca-n Balcani, Urmaşi de daci si de romani, Popor brav râvnit de dusmani, De-a lungul miilor de ani. A curs prin noi acelasi sânge, Si-am fost aici de la-nceput, Cu-n Burebista, mare rege Si-un Decebal, ce ne-au condus. Un stat central am mostenit, Ce s-a fărâmitat apoi, Sute de ani n-am reusit, Să ni-l aducem înapoi. Trecut-au ani de frământări Si-o revoluţie-a trecut, Pân ce pe tronu-acestei tări, Ales a fost, Domn priceput. Moldova, Tara Românească Si-au ales la unison, Pe Cuza Vodă, să domnească, Să fie brav conducător. Un stat modern avea să fie, În plin avânt si dezvoltare Şi i-au spus ,,Mica Românie” Pân-a crescut un pic mai mare. S-a-nfăptuit unirea mică, Dar aşteptam Marea Unire, Cu Transilvania iubită, Ce ne-o doream spre întregire.
Cuza Vodă si Unirea
Si-a dorit acest popor Să aibe un singur Domn, Pe tronul Moldovei lui Si pe-al Munteniei tron. ,,Să-nfăptuim Mica Unire Strigau cu toţi la unison, Noi vrem doar o Românie, Noi îl vrem pe Cuza Domn”. L-a propus Kogălniceanu, Adunarea l-a votat, L-au ales să-i dea divanul ,,Legi nouă, om nou” de stat. Le-a vorbit Alecsandri, Cu respect si cu onor, Despre Cuza, ce va fi, Domn drept, bravului popor. Ales a fost si-a-nfăptuit Principatele Unite Si atât cât a domnit, Le-a cerut recunoscute. Cancelariile lumii Si cu Otomana Poartă, Dau dreptate natiunii, Recunosc unirea noastră. Domnul nostru, Cuza Ioan, Schimbă legi, face dreptate, Dă pământuri la tăran, Bate vânt de libertate Si aboleste sclavia Din mosii si mănăstiri, Luptă cu oligarhia Si înfiintează ostiri, Dă lege electorală, Reforme la-nvăţământ, Se face schimbare-n tară, Cum nu a mai fost nicicând. Chiar de n-a durat prea mult, Cuza si a sa Domnie, A fost un nou început, Pentru Noua Românie.
|