Mărturisiri : Magia unui nou început
La fiecare început de an, de deceniu, de secol, de viață sau de activitate există ceva miraculos, o energie asemănătoare cu actul original al creației descris în toate mitologiile lumii. „La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul”/../ „Și a zis Dumnezeu: "Să fie lumină!" Și a fost lumină.” , mărturisește Biblia Creștină în Geneză. Hesiod în poemul Theogonia ne arată cum din haosul primordial a apărut Gaia - zeița pământului și Uranus -cerul, din uniunea cărora s-au născut Titanii, Cronos -timpul, Zeii și Olimpienii. Hyperion al lui Eminescu apare tot prin actul Creației Divine „Din chaos, Doamne,-am apărut/ Și m-aș întoarce-n chaos.../ Și din repaos m-am născut,/ Mi-e sete de repaos.” Mihai Eminescu – Luceafărul.
Parcă mai mult ca niciodată, vorbele lui Andre Malraux „Secolul XXI va fi religios, sau nu va fi deloc”, sunt mai adevărate la începutul acestui an, primul din deceniul al treilea al secolului XXI. Timpul nu mai are răbdare, a venit vremea schimbării, vremea unui nou început. A venit vremea să reflectăm la acțiunile și alegerile noastre care s-au întors împotriva actului Creației și să găsim o nouă cale, una în care „să nu strivim corola de minuni a lumii” cum zicea Lucian Blaga. „Eu nu voiesc moartea. păcătosului, ci ca păcătosul să se întoarcă de la calea sa și să fie viu.”, mărturisește Iezechiel cuvintele Domnului.
Ca orice schimbare radicală, naștere sau renaștere procesul va fi dureros, va implica renunțarea la unele comodități cu care ne-am obișnuit și care nu ne sunt necesare, la unii așa-zis „prieteni” care doar ne risipeau timpul și energia, la unele activități pe care le făceam pentru că „așa face toată lumea”, la acele „distracții” și „plăceri” care dăunează vieții și mediului înconjurător. Va trebui să ne redescoperim capacitatea de a fi entuziaști, în sensul grecescului „enthousiasmos”, exprimând capacitatea de a fi inspirați de Dumnezeu. Va trebui să ne apropiem și să înțelegem mai bine ciclurile naturii, din care facem și noi parte pentru a ne armoniza cu aceasta.
Spre exemplu, începutul anului la 1 ianuarie, în Calendarul Gregorian, nu mai are nici o legătură cu un eveniment natural, este o sărbătoare marcată doar de exagerări culinare și bahice nejustificate și chiar dăunătoare după o vârstă. O dată mai potrivită pentru Anul Nou ar fi echinocțiul de primăvară, ca în Roma antică, când „Plugușorul” și „Sorcova” ar reveni la sensul lor natural, și lunile septembrie (a șaptea), octombrie ( a opta), noiembrie (a noua) și decembrie (a zecea) s-ar potrivi din nou cu numele lor. Dacii serbau Anul Nou la solstițiul de iarnă, o altă dată potrivită cu ciclurile naturii.
Zilele săptămânii însă, au fost denumite încă din antichitate după cele șapte corpuri cerești (Zei) cunoscute în acele timpuri: Luni-Luna, Marți-Marte, Miercuri-Mercur, Joi-Jupiter, Vineri-Venus, Sâmbătă-Saturn, Duminică-Soare. Cât de profundă este această corespondență și astăzi, reflectând legătura între ritmul biologic al vieții umane și arhetipul (modelul comportamental) al zilei.
Pe de altă parte, lunile anului nu sunt în corespondență cu natura înconjurătoare. O lună ar trebui să fie egală cu perioada de revoluție a Lunii , de unde îi vine și numele, în special dacă considerăm influența de netăgăduit a Lunii asupra fenomenelor metabolice din lumea vie vegetală și animală. Un calendar lunar a fost descoperit in Scoția și a fost datat ca fiind vechi de 10000 ani.
Calendarele lunare sunt folosite și astăzi în unele țări, permițând o mai bună sincronizare a activităților umane cu ciclurile cosmice. Principala dificultate constă în sincronizarea calendarelor lunare cu cele solare într-o lume globalizată. O soluție ar putea fi „Calendarul Internațional Constant” propus de Moses B. Cotsworth în 1923, un calendar cu 13 luni de 28 de zile și o zi de tranziție la sfârșit de an, care ar fi numai bună pentru petrecerea revelionului.
Interesante sunt și denumirile lunilor în tradiția populară românească, definite în legătură cu activități umane sau cu manifestări ale naturii: Ianuarie- Gerar, Februarie – Făurar, Martie- Germănar, Aprilie -Prier, Mai- Florar, Iunie – Cireșar, Iulie -Cuptor, August -Gustar, Septembrie -Răpciune, Octombrie - Brumărel, Noiembrie -Brumar și Decembrie – Undrea.
Odată cu Anul Nou, ursitoarele moderne care sunt jurnaliștii, se înghesuie în a face previziuni care de care mai sumbre, in special acum în mijlocul pandemiei. Nu cred că înțelege cineva acest fenomen global atât timp cât nu știm ce sunt virusurile, de ce se modifică în timp și apoi dispar fără urmă. Un virus arhaic atașat codului genetic uman pare a fi responsabil de transmiterea informației de la un neuron la celălalt, de procesul gândirii și poate chiar de dezvoltarea conștiinței, (Retrovirus-like Gag Protein Arc1 Binds RNA and Traffics across Synaptic Boutons - Cell Volume 172, ISSUE 1-2, P262-274.e11, January 11, 2018). Dacă erau ceva vaccinuri pe vremea aceea poate noi n-am fi existat?
Dar revenind la „magia” începutului de an să observăm că ”urăturile” nu sunt decât niște incantații exprimate public pentru a le da mai multă forță, simbolizând fertilitatea, bucuria, moartea și reînvierea naturii în ciclul cosmic al anului. Haideți să pășim cu încredere, fără teamă și speranțe deșarte în Noul An, căci numai Dumnezeu știe ce va urma, vorba poetului: „De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris și pentru noi,/ Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război.” Mihai Eminescu - Scrisoarea a III-a.
Nu prea stă în puterea noastră să schimbăm ceea ce este, și nici nu trebuie să ne întristăm că lucrurile nu merg așa cum vrem noi. Cu sau fără mască, cu sau fără vaccin, să nu uităm vorbele Papei Ioan Paul al II-lea „Nu vă fie frică” și nici cugetările lui Eminescu din „Glossă”: „Căci acelorași mijloace/ Se supun câte există,/ Și de mii de ani încoace/ Lumea-i veselă și tristă;/ Alte măști, aceeași piesă,/ Alte guri, aceeași gamă,/ Amăgit atât de-adese/ Nu spera și nu ai teamă.”
Transmit colaboratorilor și cititorilor Observatorului, urarea românească:
La mulți ani cu sănătate, că-i mai bună decât toate!
Ioan Cojocariu
Ianuarie, 2021, Toronto, Ontario, Canada
|
Ioan Cojocariu 1/11/2021 |
Contact: |
|
|
