Cuvinte înțelepte eminesciene
Numeroase din textele lui Eminescu au rămas, pentru veșnicie, o adevărată evanghelie pentru poporul român, fapt pentru care, chipul lui Eminescu ar trebui să stea, în fiecare casă, ca o icoană sfântă între două candele.
Prin opera sa, prin care a deschis calea auto-eliberării și a înălțării ființei naționale, Eminescu merită a fi considerat Mesia neamului românesc.
Urmând învățăturile lui Eminescu, dintre care numeroase sunt prezentate în cele ce urmează, românii pot înțelege calea de urmat prin care se mai pot salva din răul tot mai mare în care se află.
Numeroase dintre textele lui Eminescu, prin adevărurile fundamentale pe care le exprimă, unele cu adevărat axiomatice (ca valabile fără demonstrație), au căpătat valoarea de cuvinte înțelepte, de citate, maxime, cugetări, aforisme, axiome (adevăruri fundamentale admise fără demonstrație, fiind evidente prin ele însele),
Acestea reprezintă sinteze ale unor experiențe de viață ale lui Eminescu, unul dintre cei mai mari gânditori ai lumii, care încheagă în ele un mănunchi de reguli necesare funcționării corecte a unei societăți civilizate și drepte, fiind, alături de principiile dreptului, baza liniei directoare pentru aceasta.
Cuvintele înțelepte, citatele, maximele, cugetările, aforismele și axiomele eminesciene dau și strălucire și farmec subiectelor abordate.
1. Despre politică
Greșelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se împiedică dezvoltarea unei țări întregi și se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei. (Mihai Eminescu despre politică).
Favoarea și interesul electoral singure prezidează la alegerea amploiaților statului.
Justiția, subordonată politicei, a devenit o ficțiune și nu mai există nici o garanție pentru cele mai prețioase interese ale societății.
2. Despre guvernare și organizarea socială
[...]un mic sâmbure greșit în organizarea societății, în viața economică crește și îngroapă o națiune. (Eminescu)
Guvernul a creat Industria palavrelor și prăvăliile de minciuni. (Eminescu, Timpul, VI, nr. 184, 24-25 august 1881, pg. 1).
Arta de a guverna în România este sinonimă cu arta de a amăgi poporul, de a-l cloroformiza cu utopii demagogice.. (Mihai Eminescu)
Viciul organic al lipsei unei administrații instruite, echitabile și binevoitoare, a creat starea actuală de lucruri și a fost izvorul abuzurilor.
[...]un mic sâmbure greșit în organizarea societății, în viața economică crește și îngroapă o națiune. (Eminescu).
[...]cu cât se-nmulțește clasa celor ce consumă numai fără a produce cu atât clasa celor ce produc se va da mai tare înapoi, se va hrăni mai rău, va fi supusă la boale mai numeroase, se va stinge chiar.[...] când organizarea socială favorizează înmulțirea claselor neproductive, ea favorizează apăsarea și nimicirea celor productive. (Eminescu, în Curierul de Iași, X, nr. 93, 28 august , 1877, pg. 3.).
Funcțiunile publice sunt adesea în mâinile unor oameni stricați.
Despre echitatea socială
Egalitatea nu există decât în matematici. (Mihai Eminescu).
Ierarhia socială n-ar trebuii să fie decât o ierarhie a muncii. (Mihai Eminescu)
Secretul vieții lungi a unui stat este păstrarea ierarhiei meritului. (Mihai Eminescu).
Despre pătura superpusă
Avem de-o parte rasa românească cu trecutul ei, identică în toate țările pe care le locuiește, popor cinstit, inimos, capabil de adevăr și de patriotism. Avem apoi deasupra acestui popor o pătură superpusă, un fel de sediment de pungași și de cocote, răsărită din amestecul scursăturilor orientale și occidentale.
Cea dintâi datorie a națiunii, dacă vrem să se întemeze și economicește și moralicește, e sarunce pătura de paraziți de deasupra-i în gunoiul din care a ieșit[...]. Curățată de pătura de paraziți, nația își va reveni în fire. Ce este pătura superpusă ? Este un concept fără determinare etnică desemnând o asociație de exploatatori fără principii, legați între ei prin demagogie și prin fapte și comportamente, care au toate aceleași comportamente: contribuie la degradarea fondului biologic al unui popor, la declinul economic al acestuia și la dezintegrarea lui cultural-spirituală. (Eminescu. Vezi Ilie Bădescu. Sociologie eminesciană, Galați, Porto-Franco, 1984, p. 107.)
Despre religie
Dumnezeu nu e în cer, nu-i pe pământ; Dumnezeu e în inima noastră.
2. Despre corupție, mită
Nimic nu e mai periculos pentru conștiința unui popor, decât priveliștea corupției și a nulității recompensate. (Eminescu, în Timpul, 26 mai 1882).
Mita e-n stare să pătrundă orișiunde în țara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administrației vând sângele și averea unei generații.
Despre viață, la modul general
Ocazia e iute la fugă și leneșă la întors.. (Mihai Eminescu)
Menirea vieții tale e să te cauți pe tine însuți.. (Mihai Eminescu)
Munca unui om se poate plăti. Caracterul, cultura lui, nicicând.. (Mihai Eminescu)
De aproape două mii de ani ni se predică să ne iubim, iar noi ne sfâșiem.. (Mihai Eminescu)
Între caracter și inteligență n-ar trebui să existe alegere.... (Mihai Eminescu)
Mulți lucrează, dar puțini gândesc.. (Mihai Eminescu)
Fără muncă nu există bunăstare, fără adevăr nu există cultură.. (Mihai Eminescu)
Dacă nu pricepem ceva, să zicem mai bine că nu pricepem decât să-i dăm o explicație falsă.. (Mihai Eminescu)
Am înțeles că un om poate avea totul neavând nimic și nimic având totul.. (Mihai Eminescu)
Ca să-ți dai seama de nivelul culturii generale a unei nații, trebuie să vezi ce idoli are.. (Mihai Eminescu)
Totul ia timp
și timpul ia tot.. (Mihai Eminescu)
Omul are atâta libertate și egalitate pe câtă avere are. Iar cel sărac e totdeauna sclav.
Geniul, în zdreanță sau în veșminte aurite, tot geniu rămâne!
Dă-mă uitării precum te-am mai rugat, căci numai uitarea face viața suportabilă.
Toate sunt mărginite, durerea nu
Presiunea înjosește, pasiunea înalță.
|
N. Grigorie Lăcrița 1/10/2021 |
Contact: |
|
|
