Io, An' !
Io, An' , nu am fost mester niciodata!
N-aveam din ce trai ca sa ridic.
M-am oglindit in ochii tai de fata,
de cand m-ai luminat - cu jar - din spic!
Si de atunci, ti-am dat cu mintea roata!
Si n-am gasit - de pus - in zid - nimic!
Mai bine ma zideam de viu - in tine.
Nu ar mai fi gasit pe lume cine
sa ne darame anii de lumine!
Nu ne-ar fi surupat si ingropat -
oricat din noi - oricum - ar fi taiat!
caci dragostea dintai - ti-as fi cantat!
Io, An', nu am fost mester niciodat!
si-arar de tot, spalat chiar si pe mine,
de ce-am avut, in Arca - mai curat!
Chiar fara de urcus! si rugaciune!
increderea! ce nu s-a destramat!
de vrei zidit sa fiu - cu tot cu nume -
zideste-ma intai si-ntai in tine!
de vrei sa vii zidit-eliberat,
Zideste-te in mine, ca-ntru-un pat
In care ne vom ridica din radacine
Fuioare de lumina impacat!
Sa nu ma parasesti - in zbor - vreodat'!
Oricat ai fi planat de departat!
|
Jianu Liviu-Florian 1/7/2021 |
Contact: |
|
|
