Experienta Canadiană - Geografia Canadei
Fiind a doua tară din lume ca mărime, mai mare decât întreaga Europă, statisticile geografice ale Canadei sunt într-adevăr impresionante. Teritoriul Canadian este urias, acoperind sase fuse orare, întinzându-se pe o lungime de 5,500 km de la vest la est, si de 4.600 km de la nord la sud, cuprinzând peste 9,000,000 km patrati de teren si având si alte câteva milioane de km pătrati cu apele din jur. La 244,000 km, litoralul sau este cel mai lung din lume, cuprinzând trei oceane. Peisajul este format din munti care par nesfârsiti, preerie, păduri si tundră arctică. Un prim ministru canadian s-a plâns odată de prea bogata geografie a Canadei – si de-alungul anilor multi Canadieni au fost de acord -dar, împreună cu poporul ei, bogtia principală a Canadei rămâne geografia ei.
Acest lucru apare cel mai evident atunci când se analizează comoara tării în ceea ce priveste apa proaspătă. Două milioane de lacuri si ghetari gigantici detin 7% din totalul mondial de resurse de apă proaspătă. Dar această abundentă aparentă este înselătoare. Aproape două treimi din această apă dulce se varsă în Oceanul Arctic, departe de centrele de populatie sau zone de dezvoltare economică. Deficitul de apă din sudul Canadei, atât pentru uuz uman cât si industrial, este în fiecare an mai pronuntat si mai multă apă proaspătă este poluată. Deocamdată, pierderile de zone umede importante pentru envorinment continuă.
Geografia a lăsat tara bogată în alte resurse. Stratul Pre-Cambrian (Pre-Cambrian Shield), una din cele mai vechi roci de pe glob, este un tezaur de bogătii minerale, din aur si argint de fier, nichel, si uraniu, iar uriasele păduri boreale si temperate sustin alte industrii. În mare parte sub formă de nisipuri asfaltice, nordul Albertei contine una dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume, desi extragerea lui este ecologic costisitoare. Potentialul hidro-electric al Canadei este aproape la fel de vast.
Desi agricultura este o industrie majoră, numai 8% din terenurile Canadei este bun pentru exploatare agricolă sau păsunat. Marile câmpii producătoare de cereale din sudul Albertei, Saskatchewan si Manitoba, sunt în fapt cea mai mare suprafată cultivată, dar cele mai bogate terenuri agricole se află în British Columbia si în sudul Ontario si au suferit de pe urma expansiunii urbane. O recoltă de pescuit, altă dată abundentă pe ambele coaste, este acuma periclitată de folosirea excesivă si de impactul schimbărilor climatice.
Dacă geografia a dictat dezvoltarea economică si de asezare a oamenilor, aceasta a contribuit fundamental si la formarea istoriei Canadei. Dimensiunea imensă a tării a adus enorme obstacole de explorare, stabilire si dezvoltarea economică si a dat formă distinctă diferitelor regiuni ale Canmadei în aceeasi măsură în care au făcut-o si fortele economice, politice, sociale. Controlul rutelor fluviale care legau estul cu vestul în timpul perioadei de comercializare a blănurilor din 1700 si 1800 au făcut în mare măsură ca, mai degrabă decât să devină americană, Canada să rămână britanică.
Clima si geografia au fost parteneri. Clima canadiană variază de la climă temperată, în sud, până la arctică, în nordul îndepărtat. Dar pentru noii veniti, Canada, de multe ori pare a fi "10 luni de iarnă si de două luni de sănius greu", si într-adevăr, fiecare parte a tării, cu exceptia Coastei de Vest, îndură friguri mari cel putin câteva luni ale anului. A traversa iarnile fără a se plânge este o insignă de onoare, iar curătatul zăpezii e o deprindere stăpânită de toti. Ottawa detine nefericita distinctie de a fi una dintre capitalele cele mai reci din lume. Nimeni nu apreciază mai mult decât un Canadian dezghetul primavara sau o zi caldă de vară. Nu este surprinzator că nu a existat niciodată iluzia că în Canada clima poate fi stăpânită. Canadienii luptă cu iernile grele exact cum luptă cu geografia neiertatoare, dar pentru noi, a îndura înseamnă a triumfa. Deloc surprinzător, tocmai această capacitate de rezistentă si răbdare în fata adversitătii este esenta caracterului canadian.
În inima Canadianului, Nordul este nu numai un concept, dar si un loc. 72% din Canadieni trăiesc în vecinătatea Statelor Unite la 150 km, 80% din ei în orase. În zorii secolului 21, cea mai mare parte a Canadei este mutată din locurile sălbatice. Chiar si locuitorii oraselor mari, evadează vara cu caiacele în excursii, fac camping sau se duc la pescuit în singurătate. Realitatea este că marea majoritate a Canadienilor n-au fost niciodată mai aproape de marile întinderi nordice al Canadei decât prin fereastra unui avion zburând spre Europa. Oricum ar fi, Nordul este “marele si singuraticul” teritoriu al scriitorilor si pictorilor canadieni care defineste Canada si oamenii săi. Chiar si cuvintele imnului national - "nordul adevărat, puternic si liber" – serveste pentru a reaminti canadienilor că trăiesc într-o tară definită prin caracterul său nordic.
Geografia noastră de nord defineste, de asemenea, cea mai mare provocare a Canadei: impactul încălzirii globale continue asupra unui mediu fragil în care ghetarii si zăpezile vesnice se topesc, iar ghiata din mări dispare. Iar dacă în câteva decenii Arcticul va deveni un ocean navigabil, pretentia Canadei la vastul arhipelag al insulei si la apele interioare ale marelui Arctic va întâmpina, probabil, rezistentă.
Episodul următor: Guvernatorul General
Experienta canadiană este o serie de istorie de 52 articole concepute de autori canadiene, puse la dipozitia Observatorului de Multicommedia
|
de Patrick Brennan 1/4/2021 |
Contact: |
|
|
