Chapters - Indigo : Martin Puchner:” The Written World”
Critic literar, filozof, profesor de engleza si literatura comparata la Harvard University, Martin Puchner este un expert in istoria scrisului. In 2017 a publicat “Th Written World: The Power of Stories to Shape People, History and Civilization”. O adevarata odisee informativa prin istoria cuvantului scris, cartea ne face sa privim literatura dintr-o noua perspectiva, si ne ajuta sa intelegem cat de mult a influentat de fapt istoria.
Capitolul introductiv ne poarta in jurul Lunii, impreuna cu capsula spatiala Apollo 8, in primul zbor in orbita satelitului nostru. La bord cei trei astronauti americani, F. Borman, J. Lovell, si W. Anders, au avut un mesaj de transmis pamantenilor, care celebrau Craciunul (1968). Au recitat primele zece versuri, din Cartea Genezei:” La inceput Dumnezeu a creat cerul si pamantul…la inceput a fost Cuvantul…” Puchner ne face sa ne dam seama cat de mult “textele sacre”, sau fundamentale, cum le numeste, sunt impletite in constiinta colectiva a omenirii.
Nu stiam ca Alexandru Macedon a fost atit de pasionat de Iliada lui Homer, acesta era cartea pe care o purta cu el in expeditiile catre Asia. Doar ca pentru Alexandru, povestea lui Achiles, Hector, si ceilalti, nu era roman de delectare, ci el “traia” istoria grecilor ca o sursa inspirationala pentru a cuceri Asia. Cum spune Puchner:” He would conquer Asia in Homeric armor”.
Chiar mai vechi decat hieroglifele egiptene, este scrierea cuneiforma, folosita in Mesopotamia pe tablitele de lut. Limba se numea akkadiana, si in orasul Nineveh, situat in Iran, au fost dezgropate tablite care apartinea librariei lui Ashurbanipal, “puternic rege, fara rivali”. Din aceasta perioada a istoriei, avem Epopeea lui Ghilghames, care a calatorit scrisa pe tablitele de lut in colturi indepartate ale imperiului persan. Este considerata primul text literar de mare importanta.
Puchner acorda o atentie deosebita textelor sacre, care au modelat istoria, vezi Torah si profetul Ezra, Biblia si Quranul mai tarziu. Torah se citeste pe un sul, in timp ce Biblia este o carte. Torah era scrisa pe foi de papyrus sau de palmier, sau pe pergament, adica scoarta din piele de animale. Biblia era un codex-pergament, cum o numeau romanii care nu cunosteau hartia. Inventata in China, tot din celebrul pom de dud, care hraneste si viermii de matase, hartia a fost un secret pastrat cu grija timp de secole. Prima fabrica de hartie in Europa a aparut abia in 1150 in Valencia, Spania.
Si desi nu au semnificatie religioasa, Puchner considera si alte scrieri sau creatii drept fundamentale, ca de exemplu Manifestul Comunist al lui Marx si Engels, Mica carte rosie, a lui Mao Zedong, Mein Kampf, de Hitler, carti care au schimbat lumea.
Considerat primul mare roman, “Povestile lui Genji”, a fost scris de o femeie, Murasaki Shikibu, o doamna nobila de la curtea Heian, din Japonia imperiala a anului 1008. Scrisa sub forma de sul ilustrat cu caligrafie de mana, descrie o poveste de iubire, imersata in cultura locala. Stilul de “arta ilustrativa si narativa” in acelasi timp este unic, si apartine Japoniei din aceea perioada. Caligrafia utilizata de autoare se numeste Kana -script, si era folosita mai ales de femei, alfabetul continea 47 de sunete distincte, si este unul dintre primele sisteme fonetice de alfabet. Mai aproape de noi, fenicienii au creat un alfabet bazat pe sunete (si nu imagini ca in ideograme, sau in hieroglife), care a stat la baza alfabetului grec-latin folosit in present.
In capitolul Popol Vuh si Cultura Maya, M.Puchner ne vorbeste despre alfabetul si scrierea Maya, care desi arata precum ideograme sunt de fapt colectii de silabe. Popol Vuh este mitul de creatie, unde cerul si pamantul au fost create de Sarpele Suveran cu pene. Din pacate conchistadorii spanioli au distrus sulurile mayase, a mai ramas doar un exemplar, Dresden-codex.
Rolul jucat de traditiile orale in perpetuarea literaturii este mentionat in capitolul despre cultura Sunjata din Westul Africii. Aflam ca Goethe a folosit prima oara termenul de “literatura universala”, si tot el a fost primul sa publice povesti de calatorie.
O carte de acest gen nu putea sa-l omita pe Miguel de Cervantes sau pe Sholzenitzen, adica de la literatura romantica, la romanul scris sub opresiunea unui regim totalitar.
Dar sa amintesc putin si despre rolul mare jucat de tehnologie in raspandirea cuvantului scris. Prima tiparnita a fost inventata tot in China, si mai tarziu re-invenatata in Europa, vezi capitolul Guttenberg, Martin Luther si raspandirea protestantismului. Mai tarziu Benjamin Franklin in SUA a revolutionat raspandirea cuvantului scris prin crearea unui sistem postal, care permitea si circulatia ziarelor. Tehnologia digitala a zilelor noastre permite informatia sa zboare cu viteza luminii, iar engleza a devenit Lingua-franca a comunicarii digitale. Continutul a ceea ce s-a scris de-a lungul istoriei variaza de la nuvela, memoir, manifesto, jurnal de calatorie, poem, stiri, texte religioase, fictiune, etc., dar tehnologia folosita este un mesaj in sine, The Medium is the Message, cum a spus Marshal McLuhan.
Daca inventia scrisului, acum peste 5000 de ani, a fost cel mai probabil determinata de nevoia de birocratie si contabilitate, spiritul uman care a creat literatura, este mult mai profund-spiritual: ”omul nu poate trai numai din paine”.
Dr. Diana Laza, Toronto
|
Dr. Diana Laza 12/15/2020 |
Contact: |
|
|
