Armene ...
Dedicată armeanului care era vecin de palier cu soacră-mea,
si care mi s-a părut a fi un bun prospect romantic pentru domnia ei; dânsei ‒ nu (de gustibus!)
De-ai sti cu cât nesat te sorb, armene,
Când treci, nepăsător, pe palier ‒
Cămasa ta scrobită, cu balene,
Si zâmbetul de fante pisicher.
Cu ochii strălucind, grăunti de smoală,
Şi tenul ‒ marochin întunecat,
Parcă descins din cursa comunală
Recent sosită de pe Ararat.
Dar poate că mă pierd în supozitii,
Stând si visând, la tine, pe divan;
Şi că, de fapt, te tragi din maronitii
Care cutreieră bazarele-n Liban.
Sau, poate, vii din sudice meleaguri:
Din Caraibe sau chiar de la Cap,
Unde mulatrele cu dintii faguri
De miere albă îti dansează rap.
Oi fi iubit, la vremea ta, vreodată,
Oi fi tânjit pentr-un sărut vârtos
Cu o muiere coaptă, infocată,
Pe gură, umeri, sâni sau chiar mai jos.
Odată doar de ti-ai intoarce fata,
Ca să-mi citesti văpaia din priviri ‒
Când treci să-ti iei ziarul, dimineata ‒
Să te îmbeti de lubrice trăiri.
Căci mângâieri cunosc, si cu toptanul;
Şi Kamasutra o am buchisit ‒
Pe fată si pe cant am pritocit ‒
De pot înnebuni tot Erevanul.
Of, daca-i sti ce pierzi aici armene:
Învăluiri în bratele-mi fierbinti,
Ostoiul rusinoaselor dorinti;
Dar pudică, îti fâlfâi doar din gene.
Ţi-am dat si-n bobi, si-n cărti, si în cafele ‒
Şi o avere pe tigănci am dat;
Dar simt că mor speranturile mele.
Ai milă de un suflet turmentat!
***************************************
Ci simte cum te sorb din ochi, armene,
Când treci, nepăsător, pe palier –
Cămasa ta scrobită, cu balene,
Şi zâmbetul de fante pisicher.
Fane Soriescu / Toronto uptown
|
