Peregrinari in Istorie
Stimati cititori ai Observatorului,
Să multumim lui Dumnezeu că existăm pe Terra, această magnifică navă care poartă omenirea prin istorie.
De unde venim si încotro ne îndreptăm?
Care sunt izvoarele devenirii noastre de la origini spre vesnicie?
Sunt tulburătoare întrebări dar si permanente provocări pentru fiinta umană. O incursiune printre evenimentele care au marcat profund istoria societătii este binevenită pentru ne permite să definim matricea în care a fost modelată existenta umană si să ne raportăm la o scară de valori universale. Vă propun să parcurgem împreună etapele fundamentale ale devenirii umane din epoca preistorică, antichitate, Evul Mediu, Epoca modernă si contemporană.
Dacă aveti sugestii si propuneri vă rog să mi le comunicati, pentru ca această fascinantă călătorie să devină interactivă.
Tudor Vaslie
protelisav@yahoo.com .
Peregrinări prin istorie
Motto: Trebuie să luăm din trecut focul, nu cenusa( J. Jaurčs).
Epoca preistorică sau străveche, dinainte de aparitia documentului scris si a primelor state, cuprinde procesul de antropogeneză, prin care omul a trecut din starea de animalitate la cea de umanitate, caracterizată în principal prin pozitia bipedă, limbaj articulat si gândire. Desprinderea omului din rândul atropoidelor superioare este plasată în cuaternar, având ca puncte de reper glaciatiunile Günz, Mindel, Riss si Würm. Înaintarea calotelor de gheată polare si ale marilor lanturi de munti, urmate de lungi perioade interglaciare, când clima s-a încălzit, a vut drept consecintă transformarea si adaptarea florei si faunei la conditiile schimbătoare ale mediului ambiant. Astfel s-a produs trecerea omului de la prehomini (Australopithecus, Homo habilis) la euhomini( Homo erectus, Homo neanderthalensis, Homo sapiens), proces variabil în spatiu si timp, continentului african revenindu-i un rol însemnat. Din Africa omul s-a răspândit progresiv pe tot globul: mai întâi în Europa si Asia, apoi grupe umane din sud-estul Asiei trec în Australia, iar popularea Americii s-a produs în mai multe rânduri prin Siberia orientală si Alaska.
Homo sapiens, a apărut în urmă cu circa 200 000 de ani, fiind cunoscut în trei variante, denumite după numele localitătilor unde s-au descoperit urmele sale:
- Cro-Magnon, tip antropologic înalt care ar putea fi strămosul populatiilor europene
- Chancelade, tip antropologic scund considerat strămosul eschimosilor actuali
- Grimaldi, identificat prin trăsăturile sale negroide
Dovezile de anatomie comparată si paleontologie au separat definitiv cele două conceptii despre aparitia omului: *creationistă, strămosii omului, Adam si Eva, sunt creati de Dumnezeu (Vechiul Testament, Geneza), *evolutionistă, omul se trage din maimută (Darwin în lucrarea „Descendenta omului si selectia naturală”).
Dependent de natură, omul preistoric a început să vâneze animalele prin hăituire, ajutându-se de tepuse sau latul din liane, s-a adăpostit în grote si pesteri unde s-au descoperit si vetre de foc pentru a se proteja împotriva frigului. Fortele de productie rudimentare au impus ca munca si împărtirea hranei să fie făcute în comun între membrii unui grup social, bazat mai ales pe relatii de rudenie. Sarcinile vindecării bolilor, organizarea cultului mortilor, actele rituale cu continut magic, au fost încredintate vrăjitorilor, magilor sau samanilor. Prin desen, pictură, basorelief, altorelief, omul preistoric a reprodus direct si concret acte din natură încărcate de sensuri magice, de la statuetele din piatră, os, fildes, argilă, reprezentând nuduri de femei, la picturile expresive din grotele Lascaux (Franta) si Altamira (nordul Spaniei). Începuturile dominării naturii prin domesticirea animalelor (ocupatie practicată cu precădere de bărbati) si cultivarea plantelor (ocupatie practicată initial de femei), descoperirea olăritului a tesutului (din fibre vegetale, din lână sau mătase), perfectionarea navigatiei (barca din mănunchiuri de trestie, piroga, după ce înainte se inventase pluta), construirea unor sisteme de irigatie în văile fertile ale marilor ape curgătoare (Tigru si Eufrat, Nil, Fluviul Galben, Indul) a făcut posibilă o modalitate sedentară de a trăi si a dat o mai mare sigurantă vietii.
Este atestată domesticirea câinelui pe toate meridianele, a oii în Irak, a lamei si curcanului pe continentul american, a porcului si calului în Asia, unde se cultiva orez, orz, grâu, secară, vită de vie, pomi fructiferi. Porumbul se pare că este originar din Mexic. Conditiile prielnice din apropierea cursurilor de apă au permis formarea unor sate cu case circulare sau dreptunghiulare, cu pereti din lut si structură din lemn, locuite de familii organizate în clanuri (bazate pe proprietatea comună), între care au început să apară manifestări războinice.
Incercarile de explicare a existentei au aparut progresiv, pe masura desprinderii lui Homo Sapiens de linia biologica a antropoidelor. Din necesitate, dar si din curiozitate, omul primitiv a inceput contemplarea naturii odata cu dezvoltarea constiintei sale. Soarele, datator de viata, plantele si animalele, ca sursa de hrana, dar si fulgerele, trasnetele sau uraganele devastatoare au fost inzestrate cu puteri supranaturale care intervin implacabil in viata omului, lipsit de aparare. Astfel, ia nastere un tablou tulbure si fantastic despre realitatea inconjuratoare, bazat pe o diversitate de credinte care se intrepatrund - animismul, totemismul, magia, cultul stramosilor, cultul Soarelui,al Lunii si al stelelor.
Dominat de fortele naturii, omul credea în puteri supranaturale ale obiectelor si fenomenelor (animism), în posibilitatea acestora de a-l proteja (fetisism) si respecta relatia magică dintre un animal si familia sa, sau aducea un omagiu sufletelor mortilor printr-un cult funerar. În acest spirit trebuie înteleasă civilizatia megalitică care a construit monumente funerare din blocuri mari de piatră, acele dolmenii dintr-o lespede de piatră asezată pe blocuri verticale, care închideau o cameră sepulcrală, apoi menhirii din blocuri verticale de piatră cioplită, plantati izolat pe aliniamente liniare sau în cerc (cromleh, henge), în sfârsit, impunătoare nuragi sub forma unor turnuri de apărare cu mai multe etaje. În sudul Angliei, de exemplu s-a păstrat celebrul sanctuar solar de la Stonehenge, alcătuit din blocuri de piatră de la 25 la 50 tone, dispuse în cercuri sau potcoavă. Aproape 30 de temple cu fatade impunătoare, coridoare si încăperi laterale ingenioase, altare pentru sacrificii (unde se finalizau neînduplecate credinte), flancate de două, trei sisteme de curti în forma frunzei de trifoi, au fost construite pe arhipelagul maltez. Statuile menhir cu functii magice, înfătisează, mai ales, figuri umane. Reprezentări umane se găsesc si pe vasele de ceramică (Zeita de la Vidra) sau ca statuete (Gânditorul si perechea sa,descoperite la Cernavodă, Venus de la Willendorf - Austria ). Pictura scoasă la lumină împodobea intrarea grotelor sau unele stânci si cuprindea, mai ales, compozitii figurative monocrome care redau miscarea si respectau proportiile sau efectul de perspectivă. Prin stilizare s-a ajuns la geometrism în ceramică, asa cum apare si pe vasele descoperite la Cucuteni.Culturi specifice epocii fierului în Europa sunt Hallstatt,Latene si Villanova. Pentru a căpăta o viziune de ansamblu asupra începuturilor istoriei omenirii se prezintă succint datele esentiale.
Constituirea comunitătilor primitive în epoca pietrei (paleolitic, mezolitic si neolitic)
Forme de organizare :ceata sau hoarda, ginta matriliniară, tribul.
Ocupatii : confectionarea uneltelor din piatră cioplită sau slefuită, culesul si vânatul, cultivarea plantelor si cresterea animalelor, tesutul, confectionarea vaselor din ceramică, schimbul de produse prin troc.
Descoperiri : arcul cu săgeată, barca, producerea focului.
Constituirea raselor, a principalelor familii de limbi (semito-hamite, indo-europene) si popoare
Etnogeneza are loc în epoca metalelor (aramă, aur, argint, bronz, fier)
Caracteristici : trecerea la ginta patriliniară si uniuni de triburi, aparitia proprietătii private, stratificare socială (aristocratie, producători liberi, sclavi), organizarea militară, migrare si cucerire de noi teritorii, forme incipiente ale unor structuri de stat.
Lumea popoarelor din Orient :
-egiptenii s-au format prin amestecul unor triburi nomade din nord-estul Africii care au ajuns în valea fertilă a Nilului
-în Mesopotamia s-au asezat sumerienii si akkadienii în sud, babilonienii si chaldeenii în centru, asirienii în partea de nord-est, sirienii în stepa siro-mesopotamiană
-în Palestina s-au stabilit cannanienii, după care teritoriul a fost cucerit de evrei
-în China din diferitele triburi înrudite s-a format poporul chinez
-populatia autohtonă din India, numită dravidieni, a creat civilizatia Harappa în valea Indului.
Migratia triburilor indo-europene spre Asia si Europa:
-mezii si persii s-au asezat în podisul Iranian, arienii în India, grecii au pătruns în sudul Peninsulei Balcanice, divizându-se în ahei ( Pelopones), ionieni (Grecia centrală), eolieni (Grecia nordică), ulterior dorienii au cucerit teritoriile aheilor; triburile italice s-au stabilit în Italia, dintre care latinii au întemeiat orasul Roma, iar etruscii au ajuns între Tibru si Arnus; tracii au ocupat un teritoriu vast în sudul si nordul Dunării de Jos, având ca ramură nordică pe geto-daci, iar din ramura sudică au făcut parte odrizii, bessii si moesii.
Epoca antică a apărut în mileniile V-II î.H. si a durat până în secolele III-IV d.H. sau chiar mai târziu în anumite regiuni. Este perioada din istorie în care se formează primele state, regate si imperii, apar documentele scrise care contribuie la acumularea si transmiterea pe scară largă a cunostintelor.
Forme de stat :
*orase-stat : Ur, Nippur la sumerieni; Kis, Akkad, la akkadieni; Assur, Ninive, la asirieni; Babilon, la chaldeeni; Ugarit, Sidon, Tyr, la fenicieni; Sparta, Atena, Corint, la greci; Roma, la romani.
*regate si imperii
-Regatul Egiptului- faraoni, Menes, Tutmes al III-lea, Ramses al II-lea
-Regatul evreilor – regi: David, Solomon,
-Imperiul Persan- regi : Cirus cel Mare, Darius I
-Imperiul Macedonean-regi: Filip al II-lea, Alexandru Macedon
-Imperiul chinez- dinastii: Shang, Zhou, Han
-imperiul Roman- Caesar, Diocletian, Octavian Augustus, Traian, Diocletian.
Referitor la originile la originile poporului român se mentionează că statul centralizat la geto-daci s-a format prin unirea triburilor din spatiul carpato-dunărean sub conducerea lui Burebista (82-44 î.H.), după care s-a dezmembrat, apoi a fost refăcut de marele rege Decebal (87-106 d.H.). În cele două războaie din anii 101-102 si 105-106, Decebal este învins de Traian si cea mai parte a Daciei este înglobată la Imperiul Roman, devenind provincie romană.
Ocupatii de bază : agricultura, comertul, mestesugurile si navigatia.
Credinte religioase :
*politeismul- zei supremi: Ra,la egipteni; Marduk,la mesopotamieni;Zeus,la greci; Jupiter,la romani; Zalmoxis,la daci.
*monoteismul:
-iudaismul la evrei (se sprijină pe Vechiul Testament)
-crestinismul se bazează pe Noul Testament si a fost recunoscut la religie de stat în 313, de către Constantin cel Mare. Iisus Hristos este parte componentă a Trinitătii (Tatăl, Fiul, Sfântul Duh).
*budismul în India, confucianismul si daoismul în China, cu caracter filosofico-moral.
Arhetipuri (eroi civilizatori): Ghilgames, Prometeu, Hercule.
Experienta religioasa s-a dezvoltat in conexiune cu ritualul, simbolul si mitul dar si cu morala si filozofia pana s-a ajuns la dogme si doctrine elaborate la nivel de sisteme unitare, deosebit de complexe, care au rezistat probei timpului si au marcat profund viata unor comunitati in devenirea istorica. Mitul reprezinta reflectarea realitatii sub forma unor legende, istorisiri fantastice sau alegorii despre zei, eroi sau alte fiinte fabuloase.
Din punct de vedere al sferelor tematice si al modalitatilor de exprimare, se pot distinge diverse tipuri de mituri: teogonice, despre zei si atributele acestora, cosmogonice, despre aparitia lumii, etiologice, despre originea unor obiceiuri, traditii sau institutii care marcheaza profund viata comunitatilor primitive.
Unele mituri incearca sa explice fenomene din natura, ca de exemplu, in mitologia greaca miscarea Soarelui pe bolta cereasca este interpretata alegoric prin carul lui Helios. Multe evenimente din istorie au fost transfigurate la nivel mitologic (ciclul troian) dar si cutezanta omeneasca (indrazneala lui Prometeu de a domina natura, incercarea lui Icar de a zbura) sau sentimente omenesti eterne (dragostea profunda a lui Orfeu si Euridice, prietenia lui Oreste si Pilade, dorul neîmplinit al lui Eros si Psyche). În antichitate cultura a atins un înalt grad de dezvoltare . Pentru exemplificare se face o scurtă prezentare a unor domenii importante.
*Literatura greacă si romană: Ode (Alceu), Idile (Teocrit), Iliada si Odiseea (Homer), Munci si zile (Hesiod), Oedip rege (Sofocle), Ifigenia în Aulida (Euripide), Arta iubirii Ovidiu, Eneida (Vergiliu), Fabule (Fedru).
*Stiinta: Matematica (Pitagora, Euclid), fizica(Arhimede), Astronomia(Ptolomeu), geogrfia(Strabon), Istoria(Herodot).
*Filozofia: Thales din Milet, Heraclit din Efes, Socrate, Platon, Aristotel.
*Dreptul: Codul lui Hammurapi (Mesopotamia), Legile lui Manu (India), Legile celor 12 table (Roma).
*Arhitectura: ziggurate în Mesopotamia, pagode în China, templele de la Acropole (Parthenonul, Erechteionul) în Grecia , edificii romane (Altarul Păcii, Colosseum, Forul lui Traian, Arcul de Triumf).
*Sculptura si pictura: Zeus din Olimpia(Phidias), Doriforul(Policlet), Afrodita din Cnidos(Praxiteles), frescele de la Pompei.
Desi au fost prezentate doar o parte din multitudinea de aspecte ale evolutiei culturii si civilizatiei umane în epoca preistorică si antichitate, ele sunt suficiente pentru a confirma capacitatea creatoare a omului încă din stadiile timpurii ale existentei pe Terra, încercarea permanentă a acestuia de a interpreta si transforma lumea, de a-si prefigura viitorul potrivit cu nevoile si aspiratiile sale. Într-o exprimare plastică, cultura a purificat si înăltat fiinta umană deasupra lumii animale. Perfectionarea simturilor si dezvoltarea gândirii au usurat căutările sale, de a satisface setea de cultură, dar si de a găsi răspunsuri la unele probleme puse de viată, prin îmbinarea utilului cu esteticul în habitatele umane unde s-au derulat tulburătoare destine.
|
Tudor Vasile 12/5/2020 |
Contact: |
|
|
