Din noul volum " Bazar de sentimente "
Iluzie
Ce fac cu dorul meu acuma, mereu mă mână către tine și inima mi-o ia la goană, iar gândul nu îl mai pot ține; mă-ncearcă mii de sentimente și te iubesc în gând, în taină și-ncerc să-mi spun că timpul trece și va vindeca orice rană; cu greu pot depăși momentul să știu că nu te pot avea, să nu știu gustul gurii tale, să nu te pot îmbrățișa, să nu pot să-ți cuprind privirea, obrazul să nu-ți pot atinge, să nu-ți simt gura când mă cauți și mâinile când m-or cuprinde; iubesc și asta mi-e pedepsa, să nu te am aici cu mine, iubești și tu, ne ducem dorul și așteptăm ziua de mâine.
Dragostea de țară
Aș scrie despre-o floare rară, pierdută parcă-n veșnicie, pentru care-au luptat strămoșii, să-i dăinue flacăra vie; de-a lungul marilor istorii, au apărat-o ca pe-un steag, ea i-a mânat mereu în luptă, să apere pământul drag; domnii, Mircea, Ștefan , sau Mihai, mânați au fost de ea în lupte, din dragoste pentru popor, purtat-au brav bătălii crunte; Coșbuc, Arghezi, Eminescu, ne-au cântat-o în vers poeții, și ne-au lăsat-o moștenire, scut să ne fie-n calea vieții. s-o ducem de-a pururi cu noi, s-avem grijă-n veci să nu piară, v-am scris aicea despre-o floare, se cheamă, dragostea de țară.
Toamna mi-a bătut în geam
E-o dimineață liniștită, când merge luna să se culce, Domnește-o liniște sfiită și-ncă ne-mbie somnul dulce; Se simte-apoi un pic de zarvă, de parcă frunzele se zbat, Sunt primele semne de toamnă, ce la ferestra nostră bat.
Curg apoi stropi de chihlimbare, ni se preling pe la ferestră, E magica ploaie de toamnă, ce-mbogățește viața noastră; Ca o mireasă-și poartă straiul, în picuri albe, diafane, Ea spală cerul și pământul și pregătește alte toamne.
Răsare-n zare curcubeul, ce ne zâmbește în culori, Se-arată soarele-n fereastră, ne strălucesc în ochi fiori. Azi toamna mi-a bătut în geam, sunt fericită s-o primesc, Mi-aduce-n dar melancolia și sufletul mi-l primenesc.
Poveste
Plouă pe pământ pe prund, ploaia primenește plopii, plânge pădurea posacă, pinii pierduți parcă pleacă; pe poteci plutesc petale, peste pasuri poposec, paseri parcă prind putere, plescăind, pocnind, plutesc; plouă printre păpădii, papura piciorul pleacă, păianjen plasă plăsmuiește plouă, pică, prin poveste.
|