Locuri spirituale si orase din Romania ( XVII ) [ Manastirea dintr-un lemn si Principalele monumente arhitectonice din Bucuresti
Situata in satul Dezrobiti din comuna Francesti, judetul Valcea, pe valea Otasului, la 25 km Sud Vest de municipiul Ramnicu Valcea, Manastirea dintr-un lemn adaposteste 50 de calugarite care duc o viata de obste, pastorite de stareta Emanuela Oprea. Biserica din lemn a acestui sfant lacas are o legenda frumoasa si interesanta. O prima marturie scrisa despre aceasta dateaza din perioada 1652-1659 in consemnarile arhidiaconului Paul de Alep – secretarul particular al Patriarhului Macarie al Antiohiei – care l-a insotit pe Patriarh in lungile calatorii prin |ara Romaneasca. Paul de Alep mentioneaza ca un calugar ar fi gasit o Icoana a Maicii Domnului in trunchiul unui stejar secular si ca in acel moment ar fi auzit o voce care l-a indemnat sa construiasca o biserica din trunchiul acelui copac. O alta legenda, consemnata de Neofit, mitropolitul Ungrovlahiei, intr-o scriere din 29 iulie 1845, aminteste ca “un cioban cu numele Radu, din timpul domniei lui Alexandru II Mircea (1568-1577), a visat Icoana Maicii Domnului adapostita in trunchiul unui stejar urias si ca urmare, taind steajrul in care a fost gasita icoana, a construit o bisericuta din lemnul acestuia pe care a numit-o Dintr-un lemn”. Alte surse consemneaza ca biserica Dintr-un lemn a fost construita la sfarsitul secolului 16 din lemnul unui stejar urias din initiativa Ancutei, fiica domnului Mircea Ciobanul si a Doamnei Chiajna. Aceasta bisericuta a fost mistuita de un incendiu la sfarsitul secolului 18, pe locul ei fiind ridicata, in anii 1810-1814, o alta biserica, lucrata din barne groase, incheiate in coada de randunica, avand o forma dreptunghiulara, cu absida altarului decrosata, in lungime de 13 m si 5,50 m latime. La exterior, biserica nu are turla, are un pridvor deschis si este inconjurata de un brau in torsada, sculptat in grosimea lemnului. Iconostasul, sculptat in lemn de tei, dateaza din 1814 si este impodobit cu multe icoane pictate pe lemn. Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, de dimensiuni mari (1,50 x 1,10 m), de care este legata legenda acestui sfant lacas este pastrata in biserica de zid a manastirii. Profesorul Andrei Grabar de la Universitatea din Strasbourg (Franta) a cercetat aceasta icoana, apreciind ca ea a fost pictata in secolul 4 la manastirea Theothokos din Grecia dupa un model executat de Sfantul Apostol si Evanghelist Luca – cel care a pictat-o pentru prima oara pe Fecioara Maria. Din cate se cunoaste pana in prezent, in lume se mai pastreaza doar trei exemplare asemanatoare celei de la Manastirea dintr-un lemn. Ipoteza emisa de cercetatorul A.M. Muzicescu sustine ca icoana ar fi fost pictata inainte de 1453 la Byzantium (fost Constantinopole, astazi Istanbul) sau la Muntele Athos dupa un model mai vechi.
Biserica de zid a Manastirii dintr-un lemn, cu hramul “Nasterea Maicii Domnului”, construita in anii 1634-1635, pictata in aceeasi perioada si mentionata documentar la 20 aprilie 1635, este ctitoria lui Preda Brancoveanu (bunicul lui Constantin Brancoveanu si nepot de var al lui Matei Basarab) asa cum, de altfel, consemneaza si Paul de Alep in scrierile sale din timpul calatoriei in |ara Romaneasca din anii 1652-1659, spunand ca biserica de zid este ctitoria unui mare spatar si boier contemporan cu Matei Basarab. {n pisania bisericii de zid, datand din 1715, scrie ca aceasta a fost ctitorita de domnul Matei Basarab, asa cum reiese, de altfel, si dintr-o marturie scrisa din 27 noiembrie 1640 in care se mentioneaza ca domnul Matei Basarab a zidit biserica Nasterea Maicii Domnului “de isnoava de’ntemei”, insirand-o printre celelalte biserici pe care acesta le-a construit. Se pare ca ipoteza ca cei doi ctitori (Matei Basarab si Preda Brancoveanu) sa fi contribuit impreuna la construirea bisericii de zid este confirmata de tabloul votiv al celor doi, pictat in pronaosul bisericii. Biserica “Nasterea Maicii Domnului” prezinta in linii generale arhitectura specifica epocii lui Matei Basarab. {n 1684, din initiativa lui }erban Cantacuzino au fost refacute ferestrele, s-a adaugat un pridvor cu coloane din piatra sculptate si s-au executat picturile murale in pridvor. {n anii 1714-1716, prin grija domnului }tefan Cantacuzino au fost construite turla de pe pronaos si un frumos portal la intrare si s-au repictat peretii interiori ai bisericii. {n perioada 1938-1940 au fost construite noi chilii si s-au executat ample lucrari de renovare a ansamblului monahal. Complexul monastic a mai fost restaurat la mijlocul secolului 19, in anii 1926-1930, 1955, 1962-1963. Din pictura murala originara (cea executata in 1635) se mai pastreaza doar chipul Maicii Domnului in pronaos, restul picturilor fiind cele realizate in anii 1714-1716 si spalate cu prilejul renovarii bisericii din 1938-1940. {n interiorul bisericii de zid se pastreaza Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului de care este legata intemeierea Manastirii dintr-un lemn, trei icoane imparatesti, precum si 36 de icoane mai mici pictate in perioada 1833-1840 de catre Gheorghe Gherontie de la manastirea Hurez. {n biserica se gasesc mormintele sotiei si fiului lui }erban Cantacuzino. Muzeul Manastirii dintr-un lemn contine o valoroasa colectie de peste 700 de icoane vechi, pictate pe lemn, obiecte de cult din argint, covoare vechi, o cruce din aur din 1749, o Evanghelie din timpul lui Constantin Brancoveanu, cu insemnarile sale, un vas de aghiasma s.a. Casa staretiei din incinta manastirii a fost construita in 1633-1654 si refacuta in 1715, iar turnul-clopotnita dateaza din aceeasi perioada.
Bucuresti
Principalele monumente arhitectonice si statui:
Atheneul Român este una dintre cele mai reprezentative cladiri ale Capitalei, cu valoare de simbol, construita între 1886 si 1888 (inaugurarea a avut loc la 14/26 februarie 1888), dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron în colaborare cu arhitectul român Constantin Baicoianu, din initiativa unui grup de intelectuali, în frunte cu Constantin Esarcu. Atheneul Român, cu fatada în stil neoclasic si cu o cupola mare, de factura baroca, are aspectul unui templu ionic cu sase coloane frontale si doua laterale si o capacitate de 1 000 de locuri. În prezent, cladirea Atheneului Român este sediul Filarmonicii “George Enescu”;
Casa “Capsa” este o veche cladire (1852, cu un etaj, apartinând initial vornicului Slatineanu, si care din 1874 a intrat în posesia celebrului cofetar Grigore Capsa (fost elev al lui Boissier din Paris). Acesta a transformat cladirea în cofetarie, cafenea, restaurant si hotel unde se întâlneau personalitati de seama ale Bucurestiului (oameni politici, literati, ziaristi s.a.);
Casa “Lens-Vernescu”, cladire în stil eclectic, ridicata în jurul anului 1820 de marele logofat Filip Lens si devenita proprietatea politicianului Gheorghe Vernescu în 1886, adaposteste astazi cazinoul “Palace”;
Casa Poporului (din 1996 poarta numele Palatul Parlamentului) este un edificiu de mari proportii, extins pe o suprafata de 64 800 mp la nivelul solului, construit în anii 1984-1989 (finisarile au continuat pâna dupa anul 2000) pe Dealul Uranus (sau Dealul Arsenalului) dupa planurile unui colectiv de arhitecti coordonat de arhitecta Anca Petrescu. Acest edificiu impozant are o forma dreptunghiulara cu laturile de 270 m la fatada si respectiv 240 m lateral, o înaltime de 84 m si o adâncime sub cota zero ce coboara pâna la 92 m. Suprafetele celor 440 de camere, ale zecilor de saloane de receptie, ale celor patru sali de manifestari stiintifice, cultural-artistice si social-politice etc. (dintre care 20 de saloane cu o suprafata cuprinsa între 200 si 700 mp fiecare) însumeaza 265 000 mp (locul 2 în lume dupa cladirea Pentagonului din Washington, care are 604 000 mp). Din punct de vedere al volumului construit, Casa Poporului ocupa locul 3 în lume (cu 2,55 milioane mc) dupa cladirea de la Cape Canaveral (S.U.A.) în care se monteaza rachetele cosmice (3,67 milioane mc) si dupa Piramida lui Quetzalcoatl din Mexic (3,3 milioane mc);
Casa Presei Libere (fosta Casa Scânteii), extinsa pe 25 000 mp, a fost construita între 1949 si 1953 dupa planurile unui colectiv de arhitecti coordonat de Horia Maicu, fiind dominata de un turn central înalt de 90 m;
Circul “Globus” este o cladire de forma circulara, cu un diametru de 300 m si cu o cupola ondulata, construita în anii 1958-1961 dupa planurile arhitectilor N. Porumbescu si C. Rulea;
Cercul Militar National (pâna în 1990 s-a numit Casa Centrala a Armatei) este un edificiu monumental, construit în 1912 dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor }tefanescu si Ernest Doneaud, în stilul neoclasicismului francez, pe locul bisericii Sarindar (ctitorie a lui Matei Basarab) cazuta în ruina la sfârsitul secolului 19. Fatada este prevazuta cu o impunatoare colonada în stil corintic.
Hotel “Bucuresti”, construit în anii 1978-1980 dupa planurile arhitectului P. Cosmatu, pe locul fostei cofetarii “Nestor” (ruinata la cutremurul din 4 martie 1977), este cel mai mare hotel din România, având 850 de camere, o sala polivalenta cu 500 de locuri, doua restaurante, cofetarii, doua piscine, parcaj subteran si alte dotari;
Hotel “Intercontinental”, cu 23 de etaje, înalt de peste 80 m, a fost construit în perioada 1968-1970 dupa planurile arhitectilor Dinu Hariton, Gheorghe Nadrag, I. Moscu si Romeo }tefan Belea în baza unui acord de cooperare economica cu firma “Intercontinental Hotel Corporation”, fiind racordat la sistemul electronic international de rezervare a locurilor;
Opera Nationala beneficiaza de un edificiu construit în 1953 dupa planurile arhitectului Octav Doicescu;
Palatul Bancii Nationale a României este o cladire vasta, de plan simetric si plastica sobra, construita în anii 1884-1890 dupa planurile arhitectilor francezi Albert Galleron si Cassien Bernard, în stil neoclasic francez, pe locul fostului han }erban Voda.
Palatul Bibliotecii Centrale Universitare a fost construit între 1891 si 1895 dupa planurile arhitectului francez Paul Gautterau, în stilul clasicismului francez. În timpul Revolutiei din decembrie 1989 a fost aproape complet distrus prin incendiere, cât si de proiectilele lansate de pe tancuri, dar refacut si extins între 1990 si 1997.
Palatul Bibliotecii Nationale este un edificiu bine proportionat, conceput de arhitectul }tefan Burcus în stilul neoclasic al academismului francez, construit în 1910. În perioada antecomunista, aici a functionat Bursa Româna de Comert, iar în 1955 cladirea a fost destinata si inaugurata ca local pentru Biblioteca Centrala de Stat (din 1990 – Biblioteca Nationala).
Vom continua
N.N. prezentarea se face in ordine alfabetica
|
Dan Ghinea - Toronto 5/12/2005 |
Contact: |
|
|
